epitaf

Hau Denis Alexandru – Epitaf 2 – Și Nu-ți Cer Nici Iubire

de

Nu cer să-mi aduci flori aici.Și nu-ți cer nici iubireNu suferi c-am renunțatCă m-ar durea pe mine.Îți mulțumesc că ai trecutȘi tu pe-aici că poateAcum suntDoar o amintireÎn pustietate.Nu plânge, nu, te rog!Că plâng și eu cu tineNu-ți face griji suflet frumosNu-ți face griji, sunt bineNu cer să-mi aduci flori aici.Și nu-ți cer nici iubireNu … Citește mai mult

Luis Vaz De Camoes – Sub Piatra-Aceasta Zace Îngropată

de

Sub piatra-aceasta zace îngropatăDin lume cea mai nobilă făptură,A cărei viață, doar din pizmă pură,De Moarte prea curând i-a fost furată.Fără respect pentru-astă delicatăDulce lumină, care noaptea-obscurăO făcea zi, și-a cărei anvergurăPunea în umbră a Soarelui paradă.De Soare ai fost pusă-ngrozitoareMoarte, să-l scapi de cine l-a umbrit;De Lună care, în față ei, pălea.Cum de-ai avut … Citește mai mult

Florența Albu – Epitaf

de

Vorbe – să nu mă ucideți cu vorbe!Lăsați-mă să mor de moarte bunătrasă de soare și lunăîn câmpia nebună;să mă sfâșie cu milă cu sete duiospână la râspână la os.Și tocmiți vântul să-mprăștiece-a mai rămas.Zidită din nu și daîntr-un timp de nu-uri și da-uriam fost –fie să doarmă neîmpăcate fărâmelepururi în marele Nuîn marele Da.

Konstantinos Kavafis – Epitaful Lui Antiohos Regele Commagenei

de

La moartea lui Antiohos, preaînvățatul rege al Commagenei,ce-și petrecuse viața în calm și sobrietate,sora sa-ndurerată, după înmormântare, un epitaf cerut-a.Sofistul Kallistratos din Efes – care-n miculregat al Commagenei venea adeseorigăzduit fiind chiar de familia regală –l-a scris astfel, la sfatul curtenilor sirieni,și l-a trimis bătrânei principese.„Oameni ai Commagenei, slăviți cum se cuvinegloria regelui vostru, Antiohos … Citește mai mult

Konstantinos Kavafis – Epitaf

de

Străine, aici, pe malul Gangelui, zac eu, un bărbatsamiot. Pe acest pământ neînchipuit de barbaram dus un trai cumplit, numai durere, lacrimi și chin.Mormântul scăldat de apele marelui fluviuzăvorăște taine cumplite. Neostoită dorințăde aur la negoț necinstit m-a împins.Pe țărm indian m-a azvârlit furtuna,ca sclav am fost vândut. Până la adânci bătrânețiam tot trudit, muncind … Citește mai mult

Ivan Bunin – Epitaf 2

de

Tu ai fost pe pământ pasărea raiului veche,Pe ram de chiparoși, printre străvechi morminte. tânărul glas suna, vioară-n urecheȘi soarele sub pleoape te aducea aminte.Veacul te zămisli. Pe pământ tu n-avusei pereche.Frumusețea-n eden numai, fără de capăt, n-asfințe.Versuri tălmăcite de Traianus

Ivan Bunin – Epitaf 1

de

Eu, fată, eu, soție am murit.El îmi spunea c-am fost regină vie,Dar eu numai visam înspre iubireȘi cu speranțe vagi m-am răsplătit.În zi de april de oameni am fugit,Plecai pe veci, tăcând un gând bizarȘi-n viață, totuși, n-am fost în zadar:Pentru iubirea lui eu n-am murit.În liniștea aleii de mormânt,Unde doar vântul rar prin somn … Citește mai mult