Charles Baudelaire – Moartea Amanților

Vom avea largi paturi cu miresme-ușoareȘi niște sofale-adânci ca un mormânt,Iar pe etajere vor fi flori bizarePe sub mai frumoase ceruri învăscând.Folosindu-și spornic ultima dogoareInimile noastre or să ardă blând.Reflectându-și focu-n spiritele care,Două oglinzi, cu totul gemene își sunt.Într-o seară albastră și trandafirieVom schimba un fulger unic, ce-o să fieCa o suspinare grea de bun … Citește mai mult

Georg Trakl – De Profundis (Varianta)

E-n cameră-ntuneric des,Tatăl meu doarme, eu veghez.La lumânare chipu-amarAl mortului e ca de var.Bâzâie muște, în miros de flori,Ascult tăcut, nesimțitor.La ușă vântul bate-abia.Cu clinchet se deschide ea.Și-afară freamătă un lan,Pe cer scrâșnește soarele avan.De fructe pom și tufă-n jos se-ntind,Păsări și fluturi trec prin aer vâjâind.Cosesc țăranii pe ogorÎn liniștea amiezii-adânci de zor.O cruce … Citește mai mult

George Bacovia – Tu Ai Murit

Tu ai murit într-una din zilele-aceste,Tu, blond copil de vise, sfios și veșnic trist,Dar, EA mai geme încă, te cheamă, blânde Crist,Fecioara-n alb, departe, nu crede neagra veste.Vioarele-n doliu, cu strunele plesnite,Te cheamă tremurânde cu nota cea din urmă,Și-n van se uită-n zare și-ntreabă de-a ta urmăFecioara-n alb, pe brațe cu roze veștejite.Se duse visătorul … Citește mai mult

Florența Albu – Epitaf

Vorbe – să nu mă ucideți cu vorbe!Lăsați-mă să mor de moarte bunătrasă de soare și lunăîn câmpia nebună;să mă sfâșie cu milă cu sete duiospână la râspână la os.Și tocmiți vântul să-mprăștiece-a mai rămas.Zidită din nu și daîntr-un timp de nu-uri și da-uriam fost –fie să doarmă neîmpăcate fărâmelepururi în marele Nuîn marele Da.