Versuri corectate și adnotate
Bătrân, în pădurea străbună,alături de marele fag,asculţi ridicându-se, vag,al lupilor urlet, spre lună.E-un urlet lugubru, de jale,al haitei ce, toată, s-a strânsîn corul ce-mprăştie plânspe note de frici ancestrale.Credeau că te-au prins în capcană,că poţi fi răpus, în sfârşit,dar unii de-ai lor s-au grăbitstricând rânduiala din goană.Sperau să te-ntreacă în forţăei, tinerii plini de avânt,puternici, … Citește mai mult
Am să vă spun povestea ce-am reuşit s-ascultPe-un ţărm atât de aspru şi de bătut de vânt,Încât din începutu-i, în tot acel tumult,N-am înţeles nici timpul, nici locul pe Pământ.E, sigur, din vechime, e de pe vremea când,Cu suliţe şi pietre sau ocrotiţi de foc,Întâii dintre oameni se apărau luptândCu fiarele, cu noaptea, cu ultimul … Citește mai mult
Ești singură-n apus, în prag de toamnă,când gândurile-ți toate, purpurii,îți urcă pân’ la nori și te îndeamnăsă le urmezi, ca ele să devii.Obrajii-ți ard, iar inima pulseazăîn ritm ce-ți face sângele torentce îți inundă trupul și cuteazăsă-ți fie al dorinței, stimulent.Te lași în voia cerului o vremeși îți alinți un dor neîmplinit,plutești în rubiniul cu … Citește mai mult
Sunt doar oglinda unei muzeCe-mi e, în inimă, văpaia,Îi sorb cuvinte dintre buzeȘi-i sunt pământ când ea e ploaia.Eu sunt doar cel ce-n vers transcrieSimțirea ei, simțirea noastră,Sunt muritorul ce-o îmbieSă-i poarte mantia albastră.C-un cântec trist ori c-o ofrandăPe un altar din care curgeUn mir cu-aromă de lavandăÎn foc de zbateri demiurge.Dansez cu iele și … Citește mai mult
REF (X2) :De când ai plecat cu dragostea,Ploile cad în urma ta;Prin ramuri mereu îmi trece vânt,Vad frunze cum cad plângând. STR. 1 :Prin ploaie și frig am trecut,De tine, de tine să uit;Fiecare fulg de neaSe transformă în lacrima ta. PREREF :Gheața se topea,O încălzea inima meaȘi-mi amintea de tine,Iubirea mea. REF (X2). STR. … Citește mai mult
Se vorbește tot mai des;culmea,de la animale la om..Mai mult se plânge,fără lacrimi..Căci râs provoacătot ce-i simțământ alesde la un timp; cu lumeanouă ce nu mai sădește pom,că doar i-ajunge!..Sunt păduri încă, ceva pătrimidintr-un uscat deșert și doar apă potroacă,că-n rest tot e mânjitde zoaie;tot pământul,biet rănit, uitat neoblojitși care nu mai vrea să-și ude … Citește mai mult
Pastel din humă răsărit petaleîn culori de vis, ce nu poți reproduce,mânjind de-o frumusețe eternăpământ sau cer, ce altfel ar fi goaleși lumea-ntreagă nu s-ar reproduce;o himeră,o hrană a sufletului de dulceațădin gâzele-mbătate-n fin nectar,sublim ingredient de fine simțuridintr-o planetă-nfiorând în colț de gheață,sau un umed tropic ingerând un insectar…. Capcană-n zimți.Cupă-n venin cu gust … Citește mai mult
Ramuri în verde,crengi în lăstar,Raze-n dezmierde,Florile-n dar.Cer în albastre,arome în simț,Muguri în glastre,Inimă-n zimț.Spirit în joc,vânt în zefir,Pui în boboc,sânge-n delir.Iris în cald,buze în zâmbet,dorul în fald,Dragoste-n zumzet.Sens în macaz;nu! în firav,da! în extaz!Vocea-n suav.Freamăt în coapse,eter în înalt,Nopți în toaste,sufletu-n salt.Mână în mână,vis în ecou,Mintea în Lună,duetul e-n ou.Sfântul în damă,timp în trecut,fată în … Citește mai mult
A cunoaștecerul, înseamnăa fi cerul.Șiacel tuce adie,e apă și duh,țara cea rarăpentru care vă iertde ce va veni,ne aduce aminte,deși trupul poate că nu edoar o colibă-n deșert.Îngropați morții ca pe semințe.vocileca un oraș de sticlă.
Muge-adânc un cerb în codru,Codrul freamătă adânc,De vânt crengile se frâng,Muge-adânc un cerb în codru,Muge-adânc și nu e modruGândurile să-mi înfrâng. Muge cerbul singuratic,Echo duce tânga-i lung,Glas de bucium lung-prelung;Peste codrul singuraticCade viforul tomnatic,Nu pot jalea să-mi alung. Muge-un cerb, Diana DoamnaLui din ceruri se întristă,Plânge-n nori ca-ntr-o batistă,Muge cerbul. Nicicând toamnaN-a mai fost atât … Citește mai mult