Versuri corectate și adnotate
Avem toţi proprii Dumnezei,Aşa cum Dumnezeu ne are,Dar parcă un rus, român, e-n stareSă fi fost unic… Gheorghe Andrei!N-a fost timp ‘ndeajuns, lachei-De ştoarfe, false din popor-Să-şi ia cu barda, cu toporAscuţit spirit… de-un Andrei!Era, până mai ieri ce vreiDin lumea sincer devotatăSă spună drept, cu judecatăCă-i doar un „fake”… ţara lu’ Andrei!Există, să ştiţi, … Citește mai mult
O, suflet, tu, văpaie stinsă,Cenușă-a unui dor din ceruri,De ce ți-e umbra-așa de-ntinsăȘi golul plin de-așa misteruri?De ce nu știu care-ți e scrisulȘi care-i vrerea ta în toate..Așa, eu parcă-s o cetateȘi tu că-ntr-însa ești proscrisul.O, suflet, spune-mi ce te doare?La ce gândești? ce-ai vrea să fii?În mine stai ca la-nchisoare,Eu sunt prea mic, tu … Citește mai mult
Cu stimă, bunului meu unchi,Imre József.Viu e duhul,Fraților,Și nu-și schimbă cultul.Viu e duhul: în lemn, tentă, literă,În ton ondulat și-n marmură severă,De sute de ori schimbat –Până când va fi renegat.Viu e duhul și-ncet muncește,Pe insuliță sau pe mări imense,Dar ce creează: nu e pentru lume;Doar de un cerc mic, doar de mici turme.Viu e … Citește mai mult
Lucruri rotunde, lucrurimai departe dacă vreți voi să trăiți,s-a adus pe lume tăioasă o sabiepentru degetele celor fericiți.Ei dușmani și tot ei luptători,gândurile sunt lucruri din trecutale căror cadavreîn spațiul acesta n-au mai încăput.De câte-o ființă toate aminte își aduc,a fost mai demult un animalsmuls din mare și mâncat,duhul lui stă neîngropat pe mal.
Spiritul e Urechea Lucidă.Prin el putem auziCe e de-auzit înlăuntru –Ce ni se-ngăduie-aici –Pentru alte Servicii – că Sunetul –Atârnă-o Ureche mai micăÎn afară Castelului care conțineCealaltă Ureche – unică –.1863
Duhul e nemuritor, cred,Dar nu trece-n altă lume,Doar aici pe pământ rămâne,Aici va trăi pribegind.Printre altele, îmi amintesc,La Roma Cassius am fost,În Elveția Vilhelm Tell,Camille Desmoulins la Paris…Poate voi fi ceva și-aci.
E adevăr că suflet este și pleacă doar când viața trece,După ce-a stat în hibernare, ieșind arar din al său fald?Și de la ce se-ntâmplă tot și-n urmă lasă corpul rece?Atunci, de ce-o fi la toți; doar că sunt vii? De ce-au trup cald?!.Și n-are, suflet, greutate? Cum poate singur, el, să zboare?Și de-i așa … Citește mai mult
Sunt materialist convinsDin ani de școli fără sfârșit..Ce-i adevăr? Ce-am fost mințit?De ce făclia mi s-a stins?.Aveam discipoli Engels, Marx,Eram spălați pe emisfere;Din cranii devenisem sfere..Eram un angrenaj, un ax.Sunt o dovadă de „free mind”,Gândesc; nimic nu e „aquis”..Pământul are morți și viiȘi viața nu-i un simplu raid.Am simțuri, gânduri, sunt amor,Vărs lacrimi, râd, am … Citește mai mult
Un tot de scurgeri necontabilizateDin frică, pe ascuns, sau neștiință;Nu sunt fără de cont și fără „date”..Irefutabile-s de-o viitoare.. neputință!.Chiar risc de nu-i, a fost, sau sigur este,Totul începe cert și măsurabil;Prin muncă-l definești indubitabilTrecut.. adăugat în lada genelor de zestre!.Un tabu creăm, cu mintea ce ne-o stoarcem,Că doar refuzu-oprește evoluții..Uitând de timpul, singur veșnic … Citește mai mult
Ce-am pățit, doar adormisem– E-adevărat, epuizat de o durere atroce,apoi înconjurat de-atâta bine-dar mă privesc, fără de ochi, ce-i închisesemși totuși văd atâta negru peste tot și, nici n-am vocesă strig că parcă-s din cărbune și n-am vine….mai am un pic, scăpat dintr-o imensă amnezieși, simt o flacără din lumânarea, parcă a mamei…și nu, nu … Citește mai mult