Tu ai fost pe pământ pasărea raiului veche,
Pe ram de chiparoși, printre străvechi morminte.
tânărul glas suna, vioară-n ureche
Și soarele sub pleoape te aducea aminte.
Veacul te zămisli. Pe pământ tu n-avusei pereche.
Frumusețea-n eden numai, fără de capăt, n-asfințe.
Versuri tălmăcite de Traianus
Sensul versurilor
Piesa este un omagiu adus unei persoane decedate, descrisă ca o ființă unică și frumoasă. Versurile evocă amintirea acestei persoane și frumusețea ei eternă.