Omar Khayyam – Nu Știe Argila Drumul Sorții
Nu știe Argila drumul Sorții,Nici Marea care-și jelește morțiiȘi nici Cerul revelat de stele,Rotindu-se în aflarea Porții.Rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte
Versuri corectate și adnotate
Nu știe Argila drumul Sorții,Nici Marea care-și jelește morțiiȘi nici Cerul revelat de stele,Rotindu-se în aflarea Porții.Rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte
Nu știu de ce păsări albe se ivesc din nou pe cerNumele ți-l scriu și pierTrec amintiri ce se-ating ușor de fiecare valȘi se pierd apoi spre malPânze albe, flăcări vii aprinse-n nopți senineViața mi-o purtați mereuNumai marea știe că vei fi mereu cu mine,Vis al sufletului meu. Refren:Oriunde te vei afla, voi fi aproape, … Citește mai mult
Ce lemn ales,Ce sună grav,De duh.De criță strălucind.De miiDe arfe în văzduh.De miiDe tobe de argint.Iubito, asta-i marea!.Auzi cum șiruieDe susPe-a fulgeruluiTari lumini,Cu floarea foculuiÎn dinți,Zvârlind pe malAi spumei crini?!.Iubito, asta-i marea!.Nu plânge marea:Bu-buie!Ori taceSub oglinzi de stea.Iar dacăPlânge uneori,Ea plângeCum ar cugeta.Iubito, asta-i marea!
De vrei să fii un Tot și nu o parte,Coboară în albastrul meu mister.Cu cât mai clară-i, mai neînțeleasă,Eternitatea sfântului meu cer.Zdrobește universul tău cu margini,Căutător de-icoane și de steleȘi în imperiul marilor imaginiTreci prin substanța visurilor mele.Eu nu sunt un senin ținut al morțiiȘi aștrii înălțimii eu îi sting.Ei scânteie aici în vecinicieCăci valurile … Citește mai mult
Nopțile trec din mână în mână ca îmbrăcămintea bogatuluiDesfac cearceafuri peste oasele ghețarilorȘoldul colinelor primește lebăda umbreiSălciile întind lacului o oglindă.Sălcii, voi aburiți aerul ca ferestrele transatlanticuluiFlăcări urcă din voi ca din urnele trecutului,Nuielele voastre au subțiat norii ca vocile,Au ars privirile în arșiță ca savanele.Haide, izbucniți cascade din pietrele liniștii,Revărsați-vă buchete de lacrimi peste … Citește mai mult
Lăsând colibă şi părinţi,Ţinând cuţitul între dinţi,Cu dor de sânge-n ochi fierbinţi,Vom înota departe.Zărit-am, azi, străin catârCe s-a oprit pe-al mării larg,Căci vânturi nu-s, şi nu se spargTalazuri moarte.Spre el ne-om duce câte doiCu valuri verzi pe umeri goi..În juru-i se va naşte roiDe duşmănii cumplite.Şi când aprinde luna jar,De pupă joasă de stejarNe-om agaţă, … Citește mai mult
Vin herghelii scăpate cu coamele vâlvoi,Vin valuri îmbrâncite în tropot de furtunăȘi peste stâncă sare năvala lor nebună-Dar iată promontoriul cu pumnul lui greoi,Le-a prins de nări, zăbală de-argint ca să le pună.Vin norii, vulturi negri, pe aripi vii de vânt,Rotind flămânzi, coboară din cuib înalt de lună,Se-aruncă pe corăbii fugare prin furtună,Sfâșie pânza ruptă … Citește mai mult
Capu-mi e o trăsură din cele de folos,Mijlocu-mi priimindu-l nu vei umbla pe jos,Iar coada-mi, o ştii bine, e grozăvia mării,Şi tot eu pentru tine sunt timpul desfătării.
În farmec, despletită,din mii şi mii de valuri,sărutul vechi, de vrajăl-aruncă-n dar pe maluri.De faldurile mării,de gingaşul sărutse-mbată mii de oameni,cerându-l cu-mprumut.
Sunt ochii tăi ca marea de negri și adânci.Ca marea și sprânceana îți este arcuită.Și părul tău zvâcnește ca marea printre stânci.Iubirea ta-i ca marea. Ca ea nedomolită.Ci eu mă-ncumet încă în larguri să pornesc,Mă pierd ca pescărușul furtunilor în ceață,Mă mistui prin talazuri. Adâncuri mă momescȘi pân’ la tine vânturi mă biciuiesc în față.Nahabed … Citește mai mult