Dimitrie Anghel – În Port

E cald, și vântul bate acuma de la sud,De pretutindeni glasuri grăbite se aud,Cum urcă și se cheamă, pe cheiul alb de soare,În scăpărări de geamuri și-alămuri lucitoare,Duc trenurile-aiurea prisosul țării noastre..În zare ceru-i una cu apele albastre,Iar portul tot e galben de aurul luminii,Două clipite nu vezi pe cer aceleași linii;Pornește-un vas acuma, mișcându-și … Citește mai mult

Marin Sorescu – Ca Un Far Care Nu Vrea Să Se Stingă

M-am obișnuit să dorm cu ochii deschișide spaimă să nu fiu luat prin surprinderesă am controlul meu asupra lumiipână în ultimul moment.Ca un far care nu vrea să se stingă ziuaține orizontul mării mereuîn magia unei priviri disperate.Te rog să-mi închizi ușor pleoapele atuncice-a fost de văzut am văzutsă tragi cu grijă aceste obloane finepeste … Citește mai mult

Tristan Tzara – S-a Rotit

S-a rotit în jurul farului aureola păsărilor albăstriteÎn jumătăţi de întuneric sfredelind depărtarea vapoarelorŞi-au căzut în apă ca rămăşiţele arhanghelilor.S-a stricat pâinea şi floareaÎn lazarete zac ca snopii veştejiţi prietenii noştriSingură coşi fiului tău gânduri diferite.Numai trenul îşi târăşte aburiiCa goana animalului rănit, cu măruntaiele zdrobite

Gabriela Melinescu – Lângă Mare

Ce blând îmi sunt străini părinții,parcă eu mi i-am născut și am fugitlăsând din mâna stângă-ndureratădoar inelarul peste nimeni rotunjit.Și parcă nici n-au învățat cuvintele și folosescîn locul lor îngrămădite lucruri vechi,un jilț prelung de fosfor pe care se așazăvocalele ca patru clavicule perechi.Și uneori i-aud mișcându-seși două chipuri luminează jilțul înaltîn întunericul care aprindefarul … Citește mai mult

Ion Pillat – Farurile

Vin herghelii scăpate cu coamele vâlvoi,Vin valuri îmbrâncite în tropot de furtunăȘi peste stâncă sare năvala lor nebună-Dar iată promontoriul cu pumnul lui greoi,Le-a prins de nări, zăbală de-argint ca să le pună.Vin norii, vulturi negri, pe aripi vii de vânt,Rotind flămânzi, coboară din cuib înalt de lună,Se-aruncă pe corăbii fugare prin furtună,Sfâșie pânza ruptă … Citește mai mult

Adrian Păunescu – Paznicul de Far

Îmbătrânește paznicul de farȘi bezna în sprâncenele lui țipă,Când el ne e mereu mai necesarȘi ni-i mai drag cu fiecare clipă.Când golurile vârstei îl absorb,El, Geo Bogza, stă mereu de veghe,Dar, vai, de-o vreme, farul este orb,Deși e luminos la mii de leghe.Și ce mai luminează peste mări,Când farul nu mai are-n el lumină?Stafiile de … Citește mai mult