Versuri corectate și adnotate
Fii josnic, josnic de ești socotitA fi sau a nu fi pot fi tot unaCând bucuria ta s-a năruitCând cei din jur îi adaugă minciuna!De ce se-ndeamnă-atâția ochi ce vândFierbințelui meu sânge să se-nchine;Mârșavii, mârșăviile vânândDe ce așează răul pe-al meu bine?Nu, sunt ce sunt! Și nu pe-același prag,Nu-mpart cu nimeni vinile și treapta,Eu pot … Citește mai mult
Trista substanță-a cărnii de-ar fi gând,păgubitoarele hotare-aș trece,în ciuda depărtării, aducândfăptura ta ce-n alte zări petrece.N-ar fi nimic piciorul meu de-ar stadeparte de tărâmul ce te-ascunde,gându-i mai sprinten și de tine-ar daînchipuindu-și cum te-arăți și unde.O, dar că nu-s gând îmi spune gândul,n-am cum să sar peste noian de leghe,îmi locuiesc pământ și apă trupul,mi-e … Citește mai mult
Inima ta-i cu alte inimi plinăPe care-n moarte eu le-am bănuit;În ea domnește dragostea deplină,Și-s prieteni presupuși că au murit.Dar câte lacrimi sfinte și amareAu curs din ochii mei îndurerațiPentru cei morți, care acum se pareCă sunt de fapt în tine strămutați.Tu ești mormânt iubirii încă vie,De foștii mei iubiți devoratoare,Care-ți dădură părți din mine … Citește mai mult
Am ochiu-n minte de când te-am lăsatȘi el, ce mă-ndruma pe calea mea,Aproape-i orb, căci s-a întunecat,Pare că-i bun, dar nu poate vedea;Căci nicio formă-n inimă n-a dusDe păsări, flori sau lucruri fel de fel;Și nici în minte frumuseți n-a pus,Iar ce-a privit nu zăbovește-n el;Că tot ce vede-n juru-i, crud sau blând,Făpturi frumoase ori … Citește mai mult
Tu nu te-ai însurat cu Muza mea,Deci nu poți fi blamat că savureziCe alți poeți în versuri vor să-ți dea,Și cartea lor o binecuvântezi.Ai nuanță vie, ești și priceput,Iar lauda cu mult mi-o depășești,De-aceea vrei s-o iei de la-nceputC-un alt condei, cu el să propășești.Așa să faci, dar când vor inventaExpresii minunate fel de felSă … Citește mai mult
Acelor părți, care se văd la tine,Din ce-i perfect nimic nu le lipsește,Voci iubitoare te vorbesc de bine,Ești lăudat și de dușmani, firește. Așa ești prețuit, pe dinafară;Dar cei care ți-au dat ce ți se cadeLauda în contrariu o schimbară,Văzând, decât văd ochii, mai departe. Adâncul prea frumoasei tale mințiPrivindu-l, te măsoară după fapte;Apoi în … Citește mai mult
Să te asemăn, oare, cu o zi de vară,pe tine care mult mai dulce, blândă ești?În vijelie mugurii de mai se sfarmă,scurt măsurată e vara, când în timp privești.Ochiul ceresc lucește, uneori el arde,culoarea aurie pierde-și-o ades.Tot ce-i frumos de frumusețe se desparteprin voia întâmplării și-al schimbării mers.Să nu se irosească vara ta vreodată,frumuseții tale … Citește mai mult
Cei care-și cred norocul tors de steleSă-și poarte cin și nume cu trufie!Îndepărtat prin soarta mea de ele,Destinu-n taină preț mai mare-mi scrie.Cei răsfățați de domni sunt plini de sineȘi luminoși ca floarea-n zi cu soare;Dar când se-ncruntă ochiul care-i țineÎn raza lui, trufia lor dispare.Viteazului vestit în mii de lupte,Dacă-i înfrânt o dată și-a … Citește mai mult
De-ai fi al tău, iubite! Tu, ce eștitot mai puțin al vieții și e timpulacest sfârșit de-acum să-l pregăteștirodind din tine-alt chip, să-ți fie schimbul.Atunci, fără de margini frumuseți,robite ție, n-ar fi mărgărite,când iarăși sub lumini ai să-ți răsfeți,într-un trup nou, icoanele-amurgite.Dar cine și-ar lăsa, părăginit,conacul ce-ar putea cu bărbățiesă-l înalțe-n calea vântului stârnitca morții … Citește mai mult
Cât de atent am fost când am plecat,Să-mi pun la adăpost deșertăciuni,Spre-al meu folos rămâna ferecat,Încrederea-mi păzind-o de minciuni!Ce prețuiesc ți-e fără-nsemnătate,Ce mi-era tihna e amarnic gând.Tu, preaiubita, singura-ntre toate,lăsată pradă-oricărui hoț de rând.Cum de, în piept, nu te-am întemnițat,Știu, unde nu poți sta, dar simt că ești,Cu coasta, blând, te-aș fi îmbrățișat,Să poți să … Citește mai mult