Serghei Esenin - Înveștejite Frunze Se Destramă
Înveștejite frunze se destramă, / Căzând, din apa iazului să bea, / Precum un stol … →
Înveștejite frunze se destramă, / Căzând, din apa iazului să bea, / Precum un stol … →
Nu pot să stau drept, merg cu toamna-n piept / Vântu-n toate rănile mă doare … →
Se învolbură frunze-aurite / Pe roz-albe unde din lac / Cum spre-o stea zboară pe … →
hambarul, înotând / în o mare / de frunze suflate de vânt. →
Lumea a obosit, anul e bătrân deja / Frunzele gălbui bucuroase sunt să moară, / … →
Dacă mâine ziua ne va fi-nsorită, / mergem la pădure? Vrei să ne plimbăm / … →
Toamna-și viscolește frunzele pe dealuri; / Pe sub viscol, poate, voi umbla-n curând / fără … →
Se-aștern de parcă-s clipe dintr-o viață / pe care o pictează-n ruginiu, / acoperind tot … →
Copacii sunt negre schelete / De strajă, în noaptea târzie. / Pe-o ramură, o frunză … →
Sub pașii noștri, singuri pe un drum, / Se-aude trecerea de clipe-alese, / Împrăștiind un … →