Lacrimi de vânt,
vărsate de ulcioarele
zilelor fără adăpost,
pe zidurile ce despart
ființa de neființă,
pe zebrele binelui și răului,
care le trecem alături de moarte,
să ne împlinim destinul,
iluziilor non-sensurilor existenței,
care ne-au dat
depresiile absurdului charismatic,
să ne slujească,
arta de statui vivante
a deșertăciunilor,
ale căror disperări
trebuie să le interpretăm la perfecție
în mocirla acestei întrupări,
care la final va rămâne
a nimănui.
Sensul versurilor
The song explores themes of existential despair and the illusionary nature of existence. It reflects on the futility of life's struggles and the inevitability of death, suggesting that all endeavors ultimately lead to nothingness. The lyrics paint a picture of a world where suffering and disillusionment are integral parts of the human experience.