Ingeborg Bachmann - Enigma
Nimic nu va mai veni. / Primăvară nu va mai fi. / Calendare de mii … →
Nimic nu va mai veni. / Primăvară nu va mai fi. / Calendare de mii … →
Din nesfârșite doruri zboară / fapte sfârșite – fântâni slab săritoare – / ce tremurând, … →
Am fost cândva / numai o pereche de picioare. / Am respirat cândva / umai … →
Josnică moarte, milei cât dușmană, / durerii, antică mamă, / judecată a toate peste seamă, … →
Urâtul de lângă mine / Mi-ngrădii casa cu spine, / Cu spine și-o blană lată … →
Stau privind și azi cum țărmul / Braț rotund încet aduce / Ca pe el … →
Din orașul dens, mai cuminte, / ar dormi, visând înalte terme, / duce-n febră drumul … →
Dacă venirea ar fi fost după mine – n-aș fi venit. / Dacă plecarea ar … →
Celui ce-a lăsat oftatul, / Iartă-i, Doamne, păcatul! / Ca omul dacă oftează, / Parcă … →
(A bánat). / Jalea-i poștaș cenușiu și mut, / Cu ochi albaștri, față trasă, / … →