De frică să nu mă înec în el
lacul se stinsese în sine
cum perla și-adună gârla lumină în sine.
De frică să nu mă înec în ea
se făcuse balta opalină,
pasăre zburând cu șapte aripi
și drept drept drept
drept drept în sus.
Peștii sufocați atârnau de penele păsării
când, de frică i se făcuse frică lacului
că eu aș putea să mă înec în el.
Ah, oglindire zburătoare,
refuz al văzului
orbire!
Sensul versurilor
Piesa explorează tema fricii de a se pierde în sine, folosind metafore legate de apă și zbor. Imaginea lacului care se stinge și a păsării care zboară sugerează o luptă interioară cu anxietatea și dorința de evadare.