Nichita Stănescu – Tema cu Variațiuni: Partitura a V-a

Se dezghețase cubul cel de gheațăredevenind întors și lung și lac.Crezând că vreau să mă înec în dânsuldeodată-n sus el a zburat.Și dacă gheața i s-a fost topit în apăde frica lui de mine,și dacă apa lui i se topisede frica lui de mineîn lungi vaporii plutitori,de frica lui de minecă aș putea să mă … Citește mai mult

Nichita Stănescu – Tema cu Variațiuni: Partitura a II-a

De frică să nu mă înec în ellacul se stinsese în sinecum perla și-adună gârla lumină în sine.De frică să nu mă înec în ease făcuse balta opalină,pasăre zburând cu șapte aripiși drept drept dreptdrept drept în sus.Peștii sufocați atârnau de penele păsăriicând, de frică i se făcuse frică laculuică eu aș putea să mă … Citește mai mult

Nichita Stănescu – Tema cu Variațiuni: Partitura a VI-a

Să fi crezut de mine laculcă sunt un simplu calsau o descălecare de pe șatinzând spre înecarede se făcu deodată verticalcu aripi de înaintare?Ce frică-i fuse de lăsăsă plouă pești dintr-însulcând uită-te și uită-mătot nu m-am înecat cu dinadinsul.Ce face valuri valuri verticale?Ce-și ține în pieziș corăbii?El crede c-aș fi vrut ca să mă-înecîn trupul … Citește mai mult

Nichita Stănescu – Tema cu Variațiuni: Partea a IV-a

Se subțiase apa ca o lamă de cuțitSpre dimineață ea se ascuțise foarte.S-a descusut de țârm și a zburat în susStrig că vreau să mă înec în lac.Ah, apă lașă, pasăre și vârcolacCare te duci cu aripe de apă-n susDirect în sus, direct spre susSpre foarte susDe fricăȘi de spaimăcă mă înec în tine.Ce tristă … Citește mai mult