Deși îmi pare rău că vine seara,
îmi place să văd cât de clară
curge apa acestui izvor, cât este de curată;
razele asfințitului se reflectă în ea,
luminând vălurelele, dându-i
călătorului iluzia că nu e singur
la drum; mă întorc cu fața
către lună; îi cânt un cântec, apoi
ascult cum se strecoară vântul
printre pini.
Sensul versurilor
Piesa descrie un sentiment de melancolie și contemplare în mijlocul naturii. Naratorul observă frumusețea unui izvor la apus, reflectând asupra singurătății și găsind consolare în peisaj.