Versuri corectate și adnotate
Mi-e dor de mâinile tale albeîn penumbra luminii:aveau o mireasmă de roze, de crânguri,de moarte. Iarnă străveche.Căutau păsărelele meiulși deodată zăpada cădeaca și cuvintele.Un pic de soare, nimb îngeresc,și-apoi ceață și arboriși noi aerieni în dimineață.
Dimineața, în straie de Duminică,Îngerul șterge lacrimile din ferestre.Leagănul cerului albastru de fluturii nopții.Într-unul copil și bătrân.Și iată-mă-s Doamne,Scribul tău cel iubit!Nu de tot bun,Nu de tot cumințit!Fiecare pas ar putea fi ultimuliar ultimul poate chiar primulși orice oprire un mai mare avânt.La capătul MunteluiÎngerul surâde-n Cuvânt.
Din răsărit lumina se destramăPe cerul de-un albastru-nduioșat;M-am deșteptat, la ce m-am deșteptatCând nici un glas al vieții nu mă cheamă?.Prin simfonia muzicii ce începeVoi rătăci și astăzi inutilȘi voi purta, prin vraja lui april,Tristețile-mi pustii ca niște stepe.Prin năvile ce-n valuri de aromăTransportă bogății din port în port,Oh! sufletu-mi steril ca un astruIar va … Citește mai mult
Bună dimineața, Verlaine,Ciudatul meu zeu și prieten –Bună dimineața. Vor mai trecePână ni s-or usca versurile, milenii treisprezece.Ceasornicul pământului îl laudCum zbuciumă oasele trupului tău crud;Îl aud și nu-l aud. Dar ochii mereuSticlesc deasupra paharului meu.
Str. 1 DMF:Mă trezesc, beau cafeaua după care-mi iau vacanțaPentru că azi e o nouă zi care aduce speranțaCartieru’ strălucește, soarele parcă-mi zâmbește,Așa o zi frumoasă? Oricine își doreșteFlorile au înflorit, fetele nu s-au trezitDoar una care am pupat-o până s-a albitLumea ar fi mult mai bună și-i fac aluziaDacă toți ar simți muzica și … Citește mai mult
Damn, another day in the life!Keep waking up from the previous night..da, suna alarma si n-am luat niciun ban,tot ce am furat e inca un minut de somn, man,vad lumina zilei pe fereastra, ma mir c-o mai am,de la cat soare imi bate dis de dimineata-n geam,ochii – doua cepe, numai buni de-un mic dejun,da’ … Citește mai mult
Nu-ți mai pune ceasul să sune de cu searăLasă-i pe Nicolae și pe Sara să-ți dea trezirea,Ăsta-i ALARMA pe care n-o pui pe snoozeDupă o noapte albă în care ai băut ca un ursMort, copt, hop dai pe 102, 8Și-n loc să faci urât ca femeile, tu râzi la stopNu mai claxonezi (nu), nu te … Citește mai mult
Pe balta clară, barcă molatică plutea,Albeți neprihănite curgeau din cer; — voioaseZâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase;Oh! albă dimineață, și visul ce șoptea,Și norii albi — și crinii suavi — și balta clară,Și sufletul — curatul argint de-odinioară —Oh! sufletul! — curatul argint de-odinioară.
Să mă opresc aici. S-admir și eu natura, o clipă.Culorile albastre-ale mării, dimineața,cerul fără un nor, țărmul gălbui; și toatescăldate în lumină din plin, cu măreție.Să mă opresc aici. Și să-mi închipui că privesc peisajul(căci l-am zărit o clipă, adineauri, acolo poposind),să nu văd iar, și-aici, doar propriile-mi himere,amintirile mele, fantasme voluptoase.
Dedicată lui Richard Beer-Hofmann.Ferestre princiare-n desfătarezăresc ce ne obosește uneori:cetatea care-ntruna, unde aparedin cer pe val o rază, dând splendori,se zămislește, fără-a fi cândva.Și toate diminețile i-aratăopalele ce ieri le mai purta,și-imagini din canaluri scot îndatăși-și amintesc aici de altădată:atunci consimte și se-ntinde-așa,ca nimfa ce lui Zeus i-a cedat.Cerceii îi răsună-n aurore;ea-și urcă-ncet San Giorgio … Citește mai mult