Se schimbă frunzele-n păduri
Creștetul verde-ncepe să pălească
Se-ntâmplă-n viețuirea tuturor
Un fel de împăcare nelumească.
Începe toamna, cețurile-n zori
Întârzie să plece de pe țară
Ștergare uriașe atârnă de stejari
Și-i foarte frig pe lumea din afară.
Toate se-ntorc de-acum spre miezul lor
Columba strigă apele pe nume
Sâmburele lin de milă legat interior
Și-arată fața rece către lume
Sensul versurilor
The song reflects on the changing of seasons, specifically the transition into autumn, and uses this natural shift as a metaphor for inner peace and reflection. It evokes a sense of melancholy and introspection as nature prepares for winter.