Ignorând tot ce dă pământul,
A zbiera: jos cu arbitrul,
Jos Moartea, jos sărutul,
A nu lupta cu luptătorul,
Gata cu fapte, jos cuvântul,
Dar a contesta adevărul,
Răgând laude ca șmecherul.
Dacă Viața tot ne ține,
Frumos ar fi, așa să fie.
Dar, așa mă voi menține,
O semi-vie nesfârșire
Și tombă contradictorie.
Mulți vor plânge după mine
Și bocesc a mea jelire.
Amurgind într-a mea zorire
Și lași, adevăririle
Vor simți-n piețe aprige,
Unde s-au pus din neștire:
Mulți vor plânge după mine.
Doar, atunci am scăpare.
Sensul versurilor
The song reflects on themes of death, contradiction, and the acceptance of mortality. It explores the idea of a semi-living eternity and the lament that will follow the speaker's passing, suggesting that only in death can one find escape.