Versuri corectate și adnotate
O, bâiguieli împătimite,Cât de ciudat se poartă-n vers!Din casă-n casă am demers,Desprinse foi le-adun pe toate.Aceea ce în depărtareȘi răzlețit în viață sta,Acuma, sub o-nvelitoare,Un cititor în mână ia.Sfârșește iute cartea mică,Nu te sfii, de-i cu păcate;De contradicții pline-s toate,Iar ea – să nu se contrazică?
Văd chip aprins de-o rece-nflăcărarearzându-mă, el rămânând de gheață,simt o putere-n două mândre brațăce mișcă-orice, lipsite de mișcare. Pătrund eu numai spiritual tău mareși unic, ce dă moarte fiind viață;el, liber, lanțuri îmi azvârle-n fațăel, binele făcând, dă întristare. Cum poate-avea frumosu-ți chip, signore,așa de mult potrivnice efecte,când dacă n-ai, n-ai altora ce trece?. Răpitu-mi-a … Citește mai mult
Ignorând tot ce dă pământul,A zbiera: jos cu arbitrul,Jos Moartea, jos sărutul,A nu lupta cu luptătorul,Gata cu fapte, jos cuvântul,Dar a contesta adevărul,Răgând laude ca șmecherul.Dacă Viața tot ne ține,Frumos ar fi, așa să fie.Dar, așa mă voi menține,O semi-vie nesfârșireȘi tombă contradictorie.Mulți vor plânge după mineȘi bocesc a mea jelire.Amurgind într-a mea zorireȘi lași, … Citește mai mult