Ah, Tenerife!
Munte în nori!
Purpura veacurilor pentru tine – se opri –.
Apusul își trece-n revistă regimentul lui de safir –
Ziua-ți trimite roșu-i adio!.
Tăcut – închis în straturi de gheață –
Ochi de granit – ureche de-oțel –
Nici uitat – nici cinstit – nu vibrezi.
A, Tenerife!
În tăcere – îngenunchez –.
Sensul versurilor
The poem reflects on the majestic and timeless presence of Tenerife. It evokes a sense of awe and contemplation, highlighting the island's enduring beauty and silent strength.