Tudor Arghezi - Ion Ion
În beciul cu morții, Ion e frumos. / Întins gol pe piatră, c-un fraged surâs. … →
În beciul cu morții, Ion e frumos. / Întins gol pe piatră, c-un fraged surâs. … →
Miezul nopții se-ntinde imens în tăcere, / Două mari cochilii nemișcate pe sânul beznei, / … →
Ascultă viforul, strecurându-se prin gingii, / Ascultă golașa fugă a diavoleștii zăpezi. / Nu are … →
În parcul acela imens, într-o seară, / oamenii vineți, fără plămâni, / scriau lapidar, cu … →
Am angajat un tâmplar / să-mi construiesc sicriul / iar aseară m-am întins în el, … →
Cadavrele trăiesc, și iată corbii / rotindu-se deasupra celor vii, și / membrele ce putrezesc … →
Statuile câinilor caută urma falselor glorii – statuile câinilor devorează, noaptea, stafii de tirani. / … →
Întâi apărură semne bizare – cuvintele moarte zărind pe trotuare, cuvinte părând amețite, și / … →
Doamne al visului, sângele nu mai are venin – ghilotina decapitează cadavre, un / NU, … →
Pe cale albă, cu Lună, / Când păstorii astrali / Mână turme cu norii, / … →