sonet - Versuri.pro

William Shakespeare - Sonetul 13

De-ai fi al tău, iubite! Tu, ce ești / tot mai puțin al vieții și … →

Acele dulci trădări ce sunt comise / Când nu mai am în inima ta loc, … →

Câți zori de zi în viață am văzut / Privind cu ochi stăpân creste-n văpăi, … →

Mărturisesc că sigur suntem doi, / Deși iubirea noastră e un tot: / Lasă-mi păcatul … →

E muzica, de ce-asculți cu mânie? / Frumosul nu-i potrivnic frumuseții, / De ce iubești … →

În vremuri vechi, bruneta displăcea, / Sau dacă nu, sfida ce-i minunat, / Însă acum, … →

Cei ce-ar putea răni, dar nu-ți fac rană, / Și nu sunt cruzi chiar când … →

Ah! Muza mea-i săracă, evident, / Când s-ar putea distinge negreșit, / Căci tema, fără … →

O, dar puterea ta de unde vine, / De inima mi-o ține sub control, / … →

Iubirea mea îl scuză-n mod firesc / Că e apatic când pornim la drum. / … →