William Shakespeare – Sonetul 27 [Sonnet XXVII]

Sleit de trudă fug grăbit în patPicioarele ce-au mers să stea tihnitÎnsă în capul meu iar am plecat,Căci mintea-i trează-n trupul obosit.Iar gândul meu, de-aici de unde-s eu,Spre tine vine în pelerinajŞi îmi strâng pleoapa, chiar de-atârnă greu,Dar el ca orbul merge, cu curaj.Cu ochiul minţii iute te-am găsitŞi umbra ta e ca un giuvaerCe … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul CXXX

trad. Neculai Chirica.Nu-s ochii Doamnei mele rupți din soareNici roșul de pe buze nu-i mărgean;Omătu-i alb, dar sânu-i oacheș pare,Iar negrul păr sârmos, ca de țigan.Știu roșii, albe – roze de Damasc,Dar fața ei nu are-așa vopsele;Dintr-un parfum mai dulci zefiri se nascDecât din tot parfumul Doamnei mele.Îmi place s-o ascult când îmi vorbeșteDar de … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul 86 [Sonnet LXXXVI]

Să fie versul lui cu pânza-n vânt,Ce vede-n tine-o pradă și o vrea,Cel ce mi-a pus ideile-n mormântȘi a făcut sicriu din mintea mea?Oare-al său duh, de duhuri inspiratSă scrie minunat, m-a prăpădit?Nu, că nici el, nici cei ce l-au urmatNu-s vinovați c-am versul buimăcit.Nici el, nici acel duh prietenosCe-l amăgește noaptea că-i istețNu m-au … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul 34 [Sonnet XXXIV]

De ce mi-ai garantat un timp frumos,Fără manta să o pornesc la drum,Când nori meschini în calea mea ai scosSplendoarea ta să o ascundă-n fum?Căci nu-i de-ajuns ca norul să-l străpungiȘi chipul să-mi usuci, bătut de ploi,Nimeni nu vrea cu-așa balsam să-l ungiCe-nchide răni, lăsând ocări mai noi;Nici a ta jenă nu m-a alinatChiar dacă … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul 39 [Sonnet XXXIX]

Cum să îţi cânt valoarea-n mod decentCând tu eşti partea bună ce-o vădesc?Şi la ce bun s-arăt al meu talent?Nu sunt fudul atunci când te cinstesc?Şi-atunci, mai bine să ne despărţim,Trăind iubirea noastră separat,Ca astfel, când departe o să fim,Să-ţi dau ce meriţi tu cu-adevărat.Absenţă! Ce tortură, ce mai dor,De nu te-ai comporta indiferentStârnind în … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul XXXVIII: Cum Să Nu Aibă Muza Mea Subiect

Cum să nu aibă muza mea subiectCând tu respiri și-n versul meu torni iarTot dulcele tău har, prea excelentCa să-l găsești în orice text banal?O, meritu-ți revine numai țieDacă voi rezista lecturii tale.Căci cine-i prost să nu poată să-ți scrieCând tu dai inspirației valoare?A zecea muză fii, de zece oriMai bună decât cele de-altădată;Cel ce … Citește mai mult