Omar Khayyam – Zorile Mi-Au Umplut de Roze Cupa Senină a Cerului

Zorile mi-au umplut de roze cupa senină a cerului,Privighetoarea adoarme de propriul ei cânt, e tot mai diafan parfumul vinului…Și sunt destui nebuni ce-s gata să se lase robiți de vis, de glorii, de măriri…O, părul tău, iubito, ce mătase…

Hafez – În Chiparos Din Vârfuri Privighetoarea Cântă

În chiparos, din vârfuri, privighetoarea cântă:”O, trandafir, destinul, destinul să-ți cruțe fața sfântă!””Îți mulțumesc că-asemeni cu visu-mi, iară-și floareatu ți-o desfaci. Bolnavă de dor, privighetoareasă n-o disprețui.” Dacă închinătorii-n templevor în cealaltă lume pe îngeri să-i contemple,palatul meu și înger îmi sunt Iubita mea.N-am să mă plâng întruna de-absența ta cea grea.Mai mare bucurie prezența … Citește mai mult

Grigore Alexandrescu – Privighetoarea și Măgarul

Nenorocita privighetoareCântă-n pădure a ei durere,Natura-ntreagă dă ascultare,Tot împrejuru-i era tăcere.Alții în locu-mi ar descrie poateAcele tonuri neimitate,Glasul acela-nmlăditor,Ce c-o-ntorsură lină, ușoară,Treptat se urca și se coboară,Plin de simțire, plin de amor.Eu vă spui numai că despărțireaȘi suvenire pline de jale,Că nedreptatea, nelegiuireaEra sujetul cântării sale.Un măgar mare ce-o ascultase,Și ca un aspru judecătorCapul pleostise, … Citește mai mult

Grigore Vieru – Plugul de Aur

Iată cel mairodnic pământ:noaptea!În țelina neagrăplugul de aural privighetorii.Când ară,ochii ei se închidca ochii iubiteisub dulceața sărutului.Dar dreptîmi trage brazda.Cinevala marginea nopțiine face semncu spicul luminii.Mama? Iubita?

George Coșbuc – În Zori

Supt un mal legată plută,Se mai mișc-abia. DuioșGeme apa-n veci zbătutăCa prin vis, sub iaz la moară.Luna tot mai jos coboarăTot mai jos, mai jos.Ah, apus! Și dintr-o datăNu mai vezi nici deal, nici drum,Totu-n zarea-ntunecatăȘi-a pierdut și loc și nume,Nu cred c-a mai fost pe lumeNoapte ca acum.Parcă-i mort de veacuri satulȘi trudit de-atâta … Citește mai mult

George Tutoveanu – Și Nu Gândești

Tu cânți, privighetoare, cânți,Adâncul zărilor frămânți,Și spui de dor și de iubitAcum, în codru-ntinerit,Și spui de dragoste și dorDe tulburi apa de izvor,De-mprăștii frunzele pe jos,De-aprinzi huceagu-ntunecos….Și nu gândești că-n glasul tău,Trimis din cer de Dumnezeu,În glas de flăcări și tumult,Eu nici n-aud și nici n-ascult,Din taina vremilor de ieri,Chemarea mândrei primăveri,Ci doar suspinele de … Citește mai mult

Paul Sava – Fabula

FABULĂ.Pe malul unei bălți de broaște plină,un biet broscoi sătul și îngânfat,se puse într-o noapte pe cântat,și se mira de vocea lui divină:-„Doamne, frumos mai cânt!gândea broscoiul.Și cât de mult regret că-n lumea-ntreagănu s-a găsit cântarea-mi să-nțeleagădecât adâncul bălții și noroiul!Și ce păcat că, pentru a gusta înaltași desăvârșita-mi virtuozitate,nu sunt decât niște broscuțe ne-mbăiatecutreierând … Citește mai mult

Ion Caraion – Privighetoarea

Privighetoarea dulce, mică,prin verzi frunzare nopți de-a rândulm-ar vrea cu ea, să-i țin de frică,dar nu știi tu la cin’ mi-e gândul.Că stă-n măcieșul din grădină,ce-o bea cu țepii lui – flămândul;și doru-mi vede, mi-l alină,dar nu știi tu la cin’ mi-e gândul.Ea-mi bucura, privind-o – toatăîn verde numai – poate blândulmeu vis și-acum iat-o … Citește mai mult