Versuri corectate și adnotate
Aud sunând departe-n munțiPlânsetul lupilor cărunți.Bătrâne mori de apă crescÎn somnul meu copilăresc.Pe degetul de mijloc portInelul vechi al unui mort.Mi-e dor de-un ied, de-un mânz nebunPe câmpuri desenat cu fum.Dintr-un copac mi-aș face-n somnO aspră mantie de domn.Eu numai noaptea stau și cântC-un deget retezat de vânt.
Pământule, Tu, Maica mea, şi voi,Femei ale Pământuluicare m-aţi legănat în pântece,arde şi arde şi Sufletu-mi frige,Sufletul meu strălucindmai strălucitordecât o miede miliarde de sori, –arde şi-n veci nu se mistuiede o mie de miliarde de ori,Carnea mea cu ochii sfârâitori!
Grea tăcere peste ape,Marea-și doarme somnul pur,Plin de griji pescarul vedeLargul neted dimprejur.Nici un vânt din nici o parte!Calm de criptă, colosal!Peste tot până departeNu se mișcă nici un val.
În visul meu, ca o minune,te-ai strecurat cu pași ușoride tânără sălbăticiune,cu ochii mari, atrăgători.Și mi-ai privit adânc, în suflet,te-ai luminat și ai zâmbit,iar visul, după un răsuflet,a devenit neliniștit.Ar fi dorit să mai rămânăcu tine-acolo-n lumea sa,iubindu-te și, mână-n mână,să vă-ndreptați, de s-ar putea.Pe-a nemuririi vieții calespre locul veșnicei lumini,spre lumi eterne, ideale,sub cer … Citește mai mult
Fiorul care l-am simțit,Mi-a fost de ajuns.Chipul tău când l-am privit,La inimă mi-a pătruns.Ochii tăi căprui,Ce dragostos mă privesc,Fură dragoste oricuiȘi n-o mai înapoiesc.Și tenul tău catifelat,Îți face chipul tău,Puțin bronzat,De neuitat.Și părul tău șaten,Îți garantează îndatăCă te iubesc etern,O prea frumoasă fată.Cum aș putea să uit,O așa fată,Un trandafir printre spini,O prințesă adevărată.
E liniște-n pădurea de stejarÎn orele în care arde iarTot cerul dintr-o vară de coșmarCe n-are, pentru raze, un acar.Căci razele, ca trenuri fumegândUrmează doar o cale, ca și cândAr vrea să ardă sunetul plăpândAl unei voci din început de gând.Își tace, gândul, glasul cel dintâiȘi pune câte-o rază căpătâiȘtiind că-n viitor, de sub călcâi,Ea … Citește mai mult
De bună seamă, te vei duce, vară,Căci dorul meu de tine a muritȘi-mi este ca pământul pârjolitDin care-aștept ca toamna să răsară.Mi-ai fost prea mult cu ifosele taleCe-au inundat și-au ars în vâlvătăiMeleagurile-n care pașii tăiS-au rătăcit de-obișnuita cale.Vreau să dispari și n-am să-ți spun adio,Lumină-n căpătâi, nu vei aveaȘi mă voi bucura la moartea … Citește mai mult
În mâinile mele tu ești o-ncântare,ești marea, ești cerul, ești tot ce mi-e sfânt,ești norul pufos, ești corabia-n vânt,parfumul divin. Tu ești vis și culoare.Îți mângâi privirea, alunec pe tine,te-nvălui în brațe tăcut și flămând,te-alint, te sărut și te strâng ca și cândaș vrea să mai am încă-un suflet în mine.Prin mâinile mele îți sunt … Citește mai mult
La răsăritul zilei ce-o să vină,Te voi visa și visul voi închideCu lacăte din gene de lumină,Sub pleoapele de tine-n vis, avide.Nu voi lăsa aroma diminețiiÎn voia ei, să-mi cânte-a-mprospătareȘi nici nu voi privi spre cântărețiiCe se înalță-n falduri de savoare.Niciun izvor nu va putea să-mi șteargăDin bucuria-nchisă între gene,Iar ce se va-ntâmpla în lumea … Citește mai mult
Dincolo de nume,de lauri,de totce-i luciu şi coajă,ca solzii de piatrădin care mă scotputerile talela ceasul de vrajă,dincolo de zvonul ce pierecu noisau puţin mai tîrziu,năluca de fum străveziupe-o coamă de valîn cădere –eşti numaice nu se mai ştiede cîndşi de unde să fie..Atîta – din toate – dureaza :un zîmbettrecut tuturor,un fulgîn aripa eternului … Citește mai mult