Azi-noapte, în rezerva șase,
un pat rămase gol.
Prea mult iod și-a fenol
acest aprilie miroase.
Surori de fum, cu pași de fetru,
atât de lin trec prin salon,
de parcă îngeri de tifon
adună febra-n termometru.
Pe mâini subțiri și somnolente
de doctor, condamnate cert,
cu gesturi de intern expert,
lumina pune pansamente.
Iar sub ferestre, în halate,
cireșii albi s-au strâns de mult,
ca niște medici în consult
pe-alei cu flori spitalizate.
Sensul versurilor
The poem depicts a somber scene within a hospital, focusing on themes of illness, death, and the sterile environment. The imagery evokes a sense of melancholy and reflection on the fragility of life. The cherry trees outside the windows are personified as doctors in consultation, adding to the overall atmosphere of medical observation and care.