Versuri corectate și adnotate
Zbor.De boala de care sufărNu se moare,Ci se trăieşte –Substanţa ei este chiar eternitatea,Un fel de cancer al timpuluiÎnmulţindu-se din sine fără oprire.E o boală impecabilă,O suferinţă perpetuă ca o vocală de sticlăLaminată în văzduhul asurzitor,O cădereCăreia, numai pentru că e fără sfârşit,I se spune zbor.
2 a.m. lumina lunii. Trenul s-a opritpe un câmp. Departe, scântei de lumină dintr-un orașpâlpâie rece la orizont.Ca atunci când un om alunecă adânc în visele luinu-și va aminti niciodată că a fost acolocând își va reveni în simțiri.Sau când un cade într-o boală greași toate zilele lui devin niște scântei pâlpâitoare, un roi,anemic și … Citește mai mult
Azi-noapte, în rezerva șase,un pat rămase gol.Prea mult iod și-a fenolacest aprilie miroase.Surori de fum, cu pași de fetru,atât de lin trec prin salon,de parcă îngeri de tifonadună febra-n termometru.Pe mâini subțiri și somnolentede doctor, condamnate cert,cu gesturi de intern expert,lumina pune pansamente.Iar sub ferestre, în halate,cireșii albi s-au strâns de mult,ca niște medici în … Citește mai mult