10.
Iată Calea ce îți poartă
Pașii Tăi într-o mâhnire
Treci prin cei mai fără soartă
Necăjiți în oropsire.
Vrând să-nchin ființa-mi toată
Nu ajung la împlinire –
Treci prin cei mai fără soartă
Necăjiți în oropsire.
Semeția n-are poartă
Unde-n haine de smerire
Treci prin cei mai fără soartă
Necăjiți în oropsire.
Inima-mi nu vrea să-mpartă
Calea Ta când cu Iubire
Treci prin cei mai fără soartă
Necăjiți în oropsire.
Sensul versurilor
Piesa descrie o cale spirituală marcată de suferință și compasiune. Vorbitorul își exprimă dorința de a se dedica complet, dar se simte limitat, subliniind importanța smereniei și a iubirii în fața greutăților.