Versuri corectate și adnotate
În ziua ce-a apus, mi-ai fost dorință,și mi te-ai arătat, apoi mi-ai datceva de dincolo de conștiință,de prin străfund de cer întunecat. M-ai ajutat să înțeleg misterulatâtor lumi de care n-am știutși care sunt aproape, nu în cerulde care, de milenii, ne-am temut. Mi-ai fost un dar al nopții, adierevenită dintr-o lume de demult,ascunsă după … Citește mai mult
Încântătoare, maiestoasă,Visări de-nalt printre poteci,Îi simt suflarea răcoroasăDe trunchiuri zvelte, ape reci.Ce mic sunt printre colosaliCu vene groase-n rădăcini…Miresme de giganți floraliSe scurg din vârfuri de tulpini.Mă simt în trup de uriașCe-mi dă fiori de neștiut.Îmi caut riduri de făgaș…Mă simt infim, sunt un pierdut.Iuțesc și inimă și pas,M-afund în pat de frunzăriș;Am gât uscat, … Citește mai mult
Avem proprietatea a ceea ce suntemŞi nimeni nu poate decide s-o pierzi;Cum pomii ştiu ei, după ierni că sunt verziŞi dragostea cum că doar noi o inducem.Existăm prin credinţa de propria grijă,Luptăm peste-poate doar să existăm.Ne-avem un integru, corp-suflet purtăm..Pe cer suntem noi doar, suprema deviză!.Decizia veşnic pe treptele fiinţeiNoi singuri putem s-o schimbăm cum … Citește mai mult
Nu-i mult, și iarna-n viață o să vină:va fi atâta liniște încâtvom auzi doar moartea, și atât,trezindu-ne-ntr-o altfel de lumină.Pe umărul meu capul să ți-l lași,și amândoi să ne-ascultăm trecutul,ne vom iubi sfârșind cu începutul,și înapoi vom face-ntâii pași.Noi ne brodim în gând și în visări,îmi ești ce-i este țărmul unei măriși păsării, aripile și … Citește mai mult
Pluteam în centrul Samsarei ca-n oazele Sahareiun ascet saddhu aliniind mișcările fanfareicare improviza o mantra, odă pentru Kalio, tu dulce nepăsare, de ce ții pământul palid?inventând motive varii ca să nu călătorimcă-i pericol la tot pasul, mai bine ne mulțumimcu ce găsim în grădina noastră, semeni vânt, culegi furtunăpoate nu ne-asemănăm, însă emanăm căldură7 roți … Citește mai mult
Îl confundați cu Moartea,Deși El e și domnul Morții,Sunteți în preajmă doar,Certându-vă cu Moartea.Spunând: trăiască Viața,Vă curăță domnul Morții,Așa, se va bucura Domnul,Spunând: trăiască Viața.
Flautul infinitului cântă neîncetat,iar sunetul lui e iubire:Când iubirea renunță la toate limitele,atinge adevărul.Ce departe se răspândește parfumul! Nu arecapăt și nimic nu-i stă împotrivă.Forma acestei cântări strălucește ca unmilion de sori: incomparabil sună țitera, țiterape care răsună notele adevărului.
Doamne, astăzi vinÎn fața Ta să mă închinCa să fiu umplut cu har divinPrin iubirea Ta aș vrea mai mult să-mi recunoscSlăbiciunile și cresc prin iubirea Ta.Cheamă-mă și voi veni la TineCând sunt slab, Tu mă-ntăreștiCa vulturul spre cer mă voi înălțaȘi veșnic voi trăi, pe veci voi biruiPrin iubirea Ta!
În Nazaret e-o primăvară dulceşi zburdă-n ea copilul de dulgher.Şi prag se-neacă-n aur şi ungher,oriunde El surâde sau se duce.Atinge-un lemn şi stropi de juvaerţâşnesc din ciotul pus să se usuce.Aleargă-n drum şi uliţa străluce,ca-n noaptea, drumul robilor pe cer.Se joacă-n praf şi colbul ca o iascămusteşte flori sub tălpile Lui mici.A râs: scaieţii-ncep să … Citește mai mult
Cred că poezia, la un anumit nivel de plenitudine,nu este nici optimistă, nici pesimistă.Ea reprezintă mai degrabă o a treia starea spiritului, unde contrariile încetează să existe.Nu mai există contrarii deasupra unui anumitivel de altitudine. Astfel poezia seamănăcu însăşi natura, care nu este nici bună,nici rea; ea pur şi simplu este. Astfel poezianu se mai … Citește mai mult