Paul Verlaine – Faunul

Un faun – ars pământ hain –
În miez de pajiști, stă și râde,
Desigur, presimțind cum vin,
După dulci clipe, – urmări mai hâde.
Chemat am fost și-ai fost chemată,
Doi pelerini cam visători,
Pân’ la această oră beată
De zarva tamburinelor.

Sensul versurilor

Piesa descrie un faun într-un peisaj dezolant, anticipând un viitor sumbru după momente plăcute. Evocă un sentiment de melancolie și inevitabilitate, sugerând că plăcerile sunt efemere și urmate de consecințe.

Lasă un comentariu