Macul are culoarea sângelui
Vărsat pe câmp de-un împărat uitat
Iar albăstreaua – cerul din ochii lui
De-adolescent cu zâmbet înstelat
Sensul versurilor
Piesa evocă un sentiment de melancolie și nostalgie prin imagini puternice din natură. Macul roșu ca sângele și albăstreaua ca cerul amintesc de un trecut îndepărtat și de figuri uitate, sugerând o meditație asupra efemerității și a pierderii.