Își pusese genunchii la gură,
ochii plini de gene și-i ținea închiși,
o auritură
trebuie că avea în iriși,
și nici mâna nu-ndrăzneam s-o întind
ca s-o trag la subțioară,
frica mi-era că depind
de-o mucoasă de fecioară.
M-am dat orb, m-am dus pe plute
și m-am dat că am plecat
când mirosul ei cel iute
de la ușă m-a strigat
și m-a-ntors spre așternuturi
cum se-ntoarce peste ceruri
fulgerând peste ținuturi
căldura plină de geruri
Sensul versurilor
The song explores themes of lost innocence and fear through vivid imagery. The narrator reflects on a past encounter, grappling with feelings of dependence and the overwhelming nature of the experience. The lyrics evoke a sense of regret and the struggle to escape the memory of this pivotal moment.