Draghita Sebastian - Epilog
Teren de joacă-n față fermecat, / Pe-un cer frumos, albastru-imaculat. / Plutind, un vultur maiestos … →
Teren de joacă-n față fermecat, / Pe-un cer frumos, albastru-imaculat. / Plutind, un vultur maiestos … →
Era o sfântă fără sfânt, / Fără credință, fără casă, / Avea doar inimă și … →
Mamele nu mai au timp să fie mame / Moțăie triste în birouri / Și … →
Își pusese genunchii la gură, / ochii plini de gene și-i ținea închiși, / o … →
Fată mare cu tulpan, / Ce-ai găsit la zeul Pan / De te-ai dus cu … →
O fi că a Minervei cucuvaie / este pe cale aripi să-și deschidă. / Dar … →
Era o țară în care nu trăiau violete. / Un călător a întrebat imediat: „De … →
Ce-ați făcut cu nebunii din gări? / Măcar ei n-aveau limbă de cârpă. / Saci … →
Și se întinde monotonia / Ce peste creieri s-a răspândit: / Balsamul lenei desăvârșit / … →
O, fluture deschis pe-o mână moale, / Erou de zinc al unei triste farse, / … →