Balaurul ucis de-atâtea ori
De bunii duci ai lumilor aceste
Ascunde-n iris lire de culori
Și-n fiecare solz câte-o poveste.
Găsitu-l-am pe-o floare de tulipă
Uscată galben într-o carte veche.
Purta ineluri grele pe aripă
Și pietre nestemate în ureche.
L-am întrebat: felia de coral
Din ochiul lui ce vrajă nouă țese?
Deși știam: un șipot sideral
În solnițe pustii prin după-mese.
Sensul versurilor
The poem reflects on a mythical dragon, found in an old book, symbolizing forgotten stories and the fading magic of imagination. It evokes a sense of nostalgia and wonder, questioning the dragon's secrets and the lost beauty of the past.