Versuri corectate și adnotate
Soarele toamnei, subțire și timid,Și fructele scapă de copaci,Tăcerea albastră umple paceaUn cer de după-amiază târziu.Mormintele de smucituri forjate din metal,Și o bestie albă lovește noroiul.Brown poartă un corn scurtMoare în dulceața frunzelor.Umbra lui Dumnezeu visează nuanțe,Simte aripi blânde de nebunie.În jurul înălțimii de deal în ineleNecontrolabilă și viziuni umbrite.Odihnă și vin în strălucirea apusului,Chitarele … Citește mai mult
Balaurul ucis de-atâtea oriDe bunii duci ai lumilor acesteAscunde-n iris lire de culoriȘi-n fiecare solz câte-o poveste.Găsitu-l-am pe-o floare de tulipăUscată galben într-o carte veche.Purta ineluri grele pe aripăȘi pietre nestemate în ureche.L-am întrebat: felia de coralDin ochiul lui ce vrajă nouă țese?Deși știam: un șipot sideralÎn solnițe pustii prin după-mese.
Această mică încăpere, cât o cunosc de bine!Acum au închiriat-o, ca și pe cea de alăturiPentru-ntreprinderi comerciale; întreaga casăAu înghițit-o birourile de afaceri,Companii, agenții de vapoare..Ah, cât mi-e de familiară micuța încăpere!.Cândva, aici lângă ușă, era o canapea,La picioarele ei, covorul turcesc,Exact pe locul ăsta. Și acolo etajeraCu două vaze galbene; la dreapta lor..Nu! Stai … Citește mai mult
Cine oare a muritÎn orașul-ncremenit,În orașul necăjit?Bate clopotul a golCine e de-acum șobol?Cine spânzură de cerCu suflarea ca de zer?Bate clopotul și bate;Mare doliu în cetate –Au murit o mie poateDe tot bate și mai bate.De tot bate și mai bate.
Dacă ai telefonȘi aparatul n-are ton,N-ai nicio treabă:Nimeni nu poate suna,Stai liniștit în casa ta,N-ai nicio treabă!Vecina ta de sus,Nu știi unde s-a dus;Ai auzit în schimb pași pe podea,Putea fi chiar ea..Ai stat după perdeaȘi ai văzut-o cum mergea:Vecina taSe grăbea..Cafeaua s-a răcit,Ceasul a-nțepenit,Muzica doar te mai ține treaz,Ți-e necaz..Iar vine cineva..O fi poștașul, … Citește mai mult