Lui Rostam îi zise șahul: „Pentru că asupra ta
iei povara-acestei lupte, cere-mi ce-ți va trebui
în comori și oști, numește-mi oamenii ce-i vrei ca soți.
Teamă mi-i că un bicisnic om cum e Afrasiab
n-o să aibă tihnă până nu-i ia viața lui Bijan;
e-o ființă arțăgoasă, e un div răufăcător,
și de la Akvan deprins-a viclenii și vrăji duium.
Ahriman o să-i frământe inima și-l va-mboldi
să ne piardă pahlivanul!” Rostam zise către șah:
, , Vreau în cea mai mare taină pregătirile să-mi fac,
fiindcă viclenia-i cheia lanțurilor lui Bijan,
și nu-i bună de loc graba. Nu se folosește-acum
paloș, buzdugan sau lance; frâul trebuie strâns în mâini.
Trebuie-mi, de-argint și aur, giuvaeruri din belșug
și mai trebuie de-ndată să purcedem spre Turan
de nădejde plini, și-acolo locui-vom temători;
trebuie, schimbați la haine, să părem neguțători,
și pe-acolo să rămânem vreme lungă; și avem
trebuință de covoare și brocarturi pentru schimb
și plocoane..”
La aceste vorbe ale lui Rostam,
Kei Khosro dădu poruncă, larg, haznalele-i străvechi
să-și dea porțile în laturi spre-a lua orice și-oricât
din belșugu-mpărăției. Vistiernicul, cu sârg,
lăzile când le deschise, aur răsturnă grămezi, ,
pietre, giuvaericale. Rostam zis și Tahamtan
din comoară își alese și-ncărcă ce-i trebui
pentru ce-avea el poruncă; el cu aur încărcă
zece tefere cămile iar pe-o sută:-argint, brocart.
Cronica Șahilor
Sensul versurilor
Șahul Kei Khosro îl trimite pe Rostam într-o misiune periculoasă pentru a-l salva pe Bijan din captivitate. Rostam își pregătește un convoi sub acoperire, plin cu bogății, pentru a se infiltra în Turan și a-l elibera pe Bijan.