Versuri corectate și adnotate
Într-a nopții pace ei sărbătorescPână când în aer stelele albesc.Dar atunci în sala cea de sărbătoareAcoperit de răni un ostaș apare— „Hanul cu tătarii vin p-acest pământȘi îl schimbă-n doliu și-n trist mormânt!”.Astfel zice bravul și sub răni s-abate.Domnul îl sărută și cu bunătateZice: — „Mergi d-alină nobilul tău chinP-al meu pat molatic în repaos … Citește mai mult
Cu degetele d-aur, fragedele zoriIar deschid spre lacrimi ochii muritori.Dar sub cort cu cerge, tot cu fir mândrite,Mircea stă cu capii armiei dorite.Părul lui străluce ca fuiorul alb,Scapă valuri late de sub coiful dalb.Faţa lui lumină de trăsuri frumoase,Sub trăite zile grele, furtunoase,El ridică fruntea făr-a suferi.Vocea lui răsună fără-a osteni.Domnul le vorbeşte. Soarele s-arată.Dulcele … Citește mai mult
Apa Bârsei.Ca un fluviu d-aur, splendidă lumină,Peste patru taberi, varsă luna plină.Turcii şi tătarii somnului se dau;Ungurii, la mese, grijile-nşelau.Astfel prin furtună, printre nopţi, pe mareLopătarii varsă tânăra cântare.Dar Şerban nu doarme, căci dulcele somnRar răsfaţă geana unui mare domn.Grijile, în horă, turbure se duceÎncotro lumina mai splendidă luce.Către astea, cântul păsării prin floriSpune că … Citește mai mult
Năvala lui Țepeș.Noaptea-i furtunoasă, și superbul domnÎn deșert mai cheamă fugătorul somn:O gândire mare sufletu-i îmbată;Printr-o faptă rară să triumfe cată.Printre noapte, ploaie, tunete de foc,Cu cinci mii de roșii el își face loc:Cum furtuna cade p-ape dormitoareȘi d-odată-nalță valuri mugitoare,În ordia turcă roșii năvălesc..Turcii se deșteaptă, strigă, s-amețesc.Sunetele d-arme, strigăte turbate,Printre vijelie zbor amestecate;Caii … Citește mai mult
Turcii intră-n țară, trec, se grămădesc,Alții tot d-odată la hotar murgesc.Dar Ștefan cel Mare cu oștile saleSpre Bârlad se duce și-i așteaptă-n cale.Un boier îi zice: — „Doamne! Mulți mai sunt,Mulți se varsă turcii pe acest pământ!”Ștefan îi răspunde: — „Și mai bine-mi pare.Nu vom sta noi nimeni fără de lucrare.”Zice. Late valuri cetele-i pornesc.Pulberea … Citește mai mult
Andrii Popa:Cine trece-n Valea SeacăCu hamgerul fără teacăȘi cu pieptul dezvelit?Andrii Popa cel vestit!Șapte ani cu voinicieȘi-a bătut joc de domnieȘi tot pradă ne-ncetat,Andrii Popa, hoț bărbat!Zi și noapte, de călare,Trage bir din drumul mare,Și din țară peste tot!Fug neferii cât ce pot,Căci el are-o pușcă plinăCu trei glonți la rădăcină,Ș-are-un murg de patru ani,Care … Citește mai mult
Ard făclii sub clarul luniiDe la sud vin vremuri tulburiTrec oștenii SemiluneiTrage-i, Dunăre-n adâncuri!Cât mai sunt pe-al meu pământNu mă las în voia sorțiiCât îmi apăr ce-am mai sfântAm să râd în ochii morții! Refren:Luptă cu glorie!Codrii negri se aprind sub cerul înstelatStrigă: Victorie!Căci moartea e mai bună decât rob la Semiluna-nchinat! Să te rogi … Citește mai mult
Heimskringla, I, 117.Odin, Thor roșcovan, Hristosul Alb..N-au importanță numele și zeii,o datorie ai: să fii viteaz.Einar a fost, dur căpitan de oști.El cel dintâi arcaș norveg erași ne-ntrecut în mânuirea spadeialbastre și a navei. Peste vremio vorbă s-a păstrat în florilegiipe care-a spus-o el în toiul lupteipe mare. Bătălia e pierdută.Tribordu-i sfărâmat la abordaj,un săgetar … Citește mai mult
O dreaptă răzbunare a săvârșit,Oțelul spadei, fapta cuvenită.Săgețile și lancea ascuțităVărsat-au sângele nelegiuit.Necontenit luptând cu piedici grele,Ulise la nevastă-a revenit,În ciuda unui zeu care-a stârnitFurtuni potrivnice și vânturi rele.Regina credincioasă se odihneșteLa pieptul regelui. Dar unde-i oareBărbatul ce de-atâta timp pe mareDucând un trai de câine rătăcește?El vrăjmășia soartei o-nfruntaZicând că Nimeni numele-i era.
O spadă,O spadă de fier făurită în răcoarea zorilor,O spadă cu runePe care nimeni nu le va putea nesocoti,Nici descifra cu totul,O spadă din Baltica, ce va fi cântată în Northumbria,O spadă pe care poeţiiO vor asemăna cu gheaţa şi cu focul,O spadă pe care un rege o va da altui rege,Iar acest rege unui … Citește mai mult