Versuri corectate și adnotate
Lui Rostam îi zise șahul: „Pentru că asupra taiei povara-acestei lupte, cere-mi ce-ți va trebuiîn comori și oști, numește-mi oamenii ce-i vrei ca soți.Teamă mi-i că un bicisnic om cum e Afrasiabn-o să aibă tihnă până nu-i ia viața lui Bijan;e-o ființă arțăgoasă, e un div răufăcător,și de la Akvan deprins-a viclenii și vrăji duium.Ahriman … Citește mai mult
Lui Guersivez poruncă îi dădu Afrasiab:„Lanțuri grele pregătește și o temniță-n pământleagă brațele-amândouă ale lui Bijan în fier,ferecă-l din tălpi în creștet într-un lanț de la Bizanțmai vârtos decât otgonul unui pod, și-așa legat,țintuiește-l în piroane; și pe urmă dă-i un brâncisă se prăbușe în groapă, greu, cu capu-n jos, nicicândsă mai vadă Soare, Lună!.. … Citește mai mult
Bijan, după ce oştirea pe câmpie-şi rândui,vru în plin iranienii să-i izbească; Mahui,din al oastei sale mijloc’, planul iute i-l ghicişi, gemând, de printre rânduri se îndepărtă. Bijanvăzu steagul vălurindu-i şi-nţelese fuga lui;lui Barsam atunci îi zise: „Iute îţi împinge-n câmptoate oştile din mijloc; trebuie ca Mahuidos la luptă să nu deie, nici să mi … Citește mai mult
Estimp Tahamtan își puse zale, platoșă din Rum,și își încheie toți bumbii; apoi se înfățișăcelui care-i Stăpânul Soarelui și Lunii, Lui,copleșit și-adânc cerându-i ajutor și adăpost,zise: „Fie să se stingă ochiul celor păcătoși!Fie să am vlagă-n vine cât să-l mântui pe Bijan!”Porunci celor tovarăși să se strângă-n cingătorigata pentru răzbunare; puseră la telegarișei învăluite-n pielea … Citește mai mult
Când se-apropie de ușă, Guersivez auzidinăuntru-o lărmuire veselă ca de ospăț;și seraiul, tot seraiul șahului Afrasiabrăsuna de multe strune de lăute și viori.Cavalerii-nstăpâniră și acoperiș și porțiși tăiară-orice ieșire; și văzând Guersivezcă închisă era ușa ce dădea spre încăperila prințesă, și că-ntr-una se turna în cupe vin,sparse ușă și zăvoare năpustindu-se în chioșc,năvălind și-n încăperea … Citește mai mult
Când veni şi sărbătoarea veselă de Noo-Ruz,Guiv simţi în piept dorinţa arzătoare de-a-ntrebacupa-aceea norocoasă. Coliliul pahlivancu spinarea-ncovoiată de-atât zbucium înduratde a fiului său soartă, merse la serai, în pieptinima-i prinzând nădejde. Când văzu Khosro venindpe Guiv cu-obrajii palizi, când văzu amarul chincum în inimă-l sfâşie, în tunica-i din Bizanţse grăbi să se îmbrace, şi ieşi … Citește mai mult
Gurguin fiind din fire rău, viclean și temător,se ascunse după trunchiuri, și pădurea îi păruneagră-n ochii lui; și totuși lui Bijan se-nfățișăcu urări și arătându-și bucuria. Dar, mâhnit,teamă-avea să nu culeagă doar rușine; Ahrimantulburându-mi-l în cuget, gânduri negre îi sădipe Bijan să-l nimicească. Dar dorințele-i nicicândnu se potriveau cu ceea ce era de soartă scris,fiindcă … Citește mai mult
Bijan se sculă c-obrajii amândoi împurpurațica petalele de roză: de plecare se gătizicând celui vistiernic: „Să-mi dai mândrul diademcare taică-meu îl poartă la ospățuri scăpărândde se luminează sala; dă-mi-l: la serbare plec;dă-mi colanul și cerceii care i-am primit în darde la Kei Khosro, și adu-mi și brățări de la Guivîncrustate-n nestemate.” Și Bijan își îmbrăcăhaina … Citește mai mult
Și vitejii se porniră spre serai la-Afrasiab,și ajunseră la vremea de odihnă și de somn;frâiele pe șei zvârliră, și-apoi traseră cu toțipaloșele răzbunării. Rostam poarta apucăși zăvoarele îi smulse, și se năpusti-n seraimai sălbatic decât leul. N-au fost decât lovituridate și primite-n parte, spade-n ciocnet fulgerând,ploaie de săgeți și suliți! Capetele celor marise rostogoliră; mâna … Citește mai mult
Bijan se-narmă să plece; strânse cingătoarea saşi pe cap îşi puse coiful; şi cu sine îl luăşi pe Gurguin ce-i fiul lui Milad, drept ajutordeopotrivă de puternic şi cutezător ca el.De la curte, cu gheparzii şi cu şoimii se porni,să vâneze-n calea-i lungă; ca un elefant pornispumegând şi pretutindeni tăie capete de zorla coluni Şi … Citește mai mult