Versuri corectate și adnotate
Când te-nvățam să cânți cuvântulPe struna unui vârf de pană,Credeam că numai eu și vântulPuneam sărutul pe-o icoană.Dar moliile-n încăpereSe ridicau pe aripi muteȘi se-așezau ca o durerePe răni de vers necunoscute.Cei mulți nu știu, dar văd când, roasă,Icoana plânge-n ritmul răniiȘi simte-n ea cum, dureroasă,Cântarea cade în mătănii.Privesc, din cerul meu, ca leulSătul și-n … Citește mai mult
Așa aș vrea, să mori de dorși-n zbor să-mi vii de după norunde am cuib mereu seninși stau îngenunchiat.. Mă-nchin.Doar să plutești la braț cu mineaș vrea.. Să știi că sunt suspinecând plouă ultima speranțăși cad tot destrămat.. O zdreanță.Te vreau în brațe vaporoasădin lacrimi ce mi-am făcut casă;să te pătrunzi din mine iară,să pot … Citește mai mult
Tulburător, cum râul crem de-nnămoliri,Mi-e sufletul, ce l-am căuş de vise;Mă curg din pisc, printre caverne imprecise,Cota să-mi cresc, să moştenesc slăviri.Am stavile nenumărate-n stânci tăioase,Cu răsăriri inopinate în vâltori.Am piele fină, braţele neputincioase;Sunt scrijelit, lovit, sunt fracturat în mii de ori.Îmi curge-n contrasens curent continuPe căi neuronale, din centrala minţiiCu stăpâniri ce am genetic, … Citește mai mult
Calea-i lungă, drumu-i greu,Vrut-a Bunul DumnezeuSă rămâi aici stăpân,Zbuciumat țăran român.Când o fost foc la hotarL-ai oprit pe cel barbar,Ai făcut din arme plug,Zbuciumat țăran român.O fost aur din belșug,Dar tu ai rămas cu plug,Îngăduitor și bun,Zbuciumat țăran român.Ca stejarul neclintitNicăieri n-ai pribegit,Pieptu-ai pus la cel păgân,Zbuciumat țăran român.
Visul lui Ștefan cel Mare.Seara răspândește umbrele-i ușoare.Și melancolia trece gânditoare.Dar Ștefan cel Mare, rătăcit prin văi,Dintr-un corn de aur cheamă bravii săi.Inima-i zdrobită ca a lui oștire;Țara-i întristată ca a lui gândire!.Pe un colț de piatră șade el în dor;Vântul suflă păru-i lung, fluturător.Pentru-ntâia oară inima lui plânge!Ochii lui revarsă picături de sânge.Acolo dă … Citește mai mult
DevonNu va merge la cerE doar un alt suflet pierdut,Pe cale de a fi al meu din nouLas-oO vom primiEste dincolo de dumneavoastră controlSe va întâlni din nou cu cel pe care l-ați pierdut. DevonÎn jur de 11 aniCine a fost făcută incompletăCa un mic copil,ea a fost luatăși apoi asuprităvă veți aminti totLăsați-o să … Citește mai mult
Cu-nsângerate, tremurânde mâiniatâtea nopți la rând scurmarăm glia.O critici voi, degustători de vinuri,de-ați ști voi cât de greu se sapă via.
Sunt îngeru-ți de umbră, iubito, câteodată.Irup din cine știe ce prăpăstii,ca fulgerul – în dințic-o spadă cu tăișurile-amarece le știi bine, biata mea iubire.Sunt zilele obscurei mâini, sunt oreletrezirii fără milă când te iubesc plângând,cu lacrimi izvorânddin deznădejdea cea mai nedreaptă și mai dulce.Eu știu de unde vine, iubito, umbra deasăce te împresoară și mă … Citește mai mult
A fost o zi în care s-a opritdin curgerea spre-apusul veșniciei,eternul Timp fiind prea obositde mersul printre aştrii galaxiei.Era semnalul lor, cel aşteptatde veacuri strecurate în uitare,iar în Tenebre s-a ţinut un sfatşi-au hotărât pe Timp să îl omoare.Curând, au fost trimise pe Pământ,ca bestii ce n-ai crede că există,ieşind, în noaptea zilei, din mormânt,războinici … Citește mai mult
Trăiesc din timp în timp de Anul Nou,Înșelător, că mă-nvechesc când se-nnoieșteIluzia, ce-ndeamnă să-l petrec împărătește,Uitând că timpul nu se-ntoarce, cum ecou.Împart colindătorilor covrigi cu nuciVăzându-mă pe mine zgribulit,Acum cu aer important, de împlinit..Mă-mbrac tot mai în Moș, ca să-mpart rugi.Mă-nfrupt din sacrificiul de IgnatCa și cum viața-i luată un zălogDe bine, de avut.. Nu … Citește mai mult