Stinsă în fragedă vârstă
se poate spune că ai schimbat tu lumea?
Aceasta pentru mine e o certitudine ce n-o pot
împărtăși altora. Nicicând nu suntem siguri
de noi înșine care avem totuși ochi
și mâini să ne vedem, să ne atingem.
O urmă invizibilă nu-i din această pricină
mai puțin însemnată? Ți-am spus-o într-o zi
și tu: asta nu mă privește.
Sunt pitulicea care scoate un tril
și-adesea îl repetă, dar nu știi
dacă e ea sau alta. Și n-ai putea-o face
nici tu care ai ureche.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema morții timpurii și a impactului pe care o viață scurtă îl poate avea. Vorbitorul se întreabă dacă o persoană stinsă de tânără a reușit să schimbe lumea, exprimând incertitudinea și dificultatea de a evalua importanța unei existențe. Metafora pitulicei subliniază ideea de anonimat și lipsa de certitudine în percepția noastră asupra lumii.