Profilul vostru-i scris pe cer
În clar contur de omăt și piatră,
E calmă, odihnitoare vatră,
Și omul nu mai e stingher.
În strașnica tovărășie
A piscurilor ce, etern,
Pe ziua naltă își aștern
Neprihănita poezie.
Și în amestecul de reverie
Cu farmec veșnic schimbător,
Simți infinita măreție
A creștetului gânditor.
Sensul versurilor
Piesa descrie frumusețea și măreția munților Caraiman, sugerând un sentiment de liniște și conexiune cu natura. Vorbește despre tovărășia piscurilor și despre poezia neprihănită pe care o inspiră, invitând la reverie și contemplare.