Versuri corectate și adnotate
Neţărmuita mare se frământă,Eternă pregătire de furtunăSe-nalţă-n trombe, duduie, detunăŞi-n colcăit de spumă se-nvestmântă.Şi-aşa, mereu, de mii de ani, nebunăCu însăşi ea luându-se la trântă,Pe rând biruitoare şi înfrântăÎşi macină neliniştea străbună.Când toate dorm, extaze sau mânie,A mării nesfârşită insomnieSe potoleşte iar şi iar s-asmute.Şi-n vreme ce se zbate fără paceO poartă-n adâncimile opaceAugustul calm … Citește mai mult
Ca Hogea Nastratin isteț la minteȘi mucalit, poznaș precum Păcală,Din orice vorbă el făcea zicală,Trăgea, din orice fapt, învățăminte.În luminița de opaiț, cu migalăScria și dăscălea pe-un blid de linte.Sărac și singur, cine să-l alinte?Învins, ursita și-o purta cu fală.I-au terfelit obrazul trei neveste..Sărmanul, ajunsese de poveste!Dar îndura cu inima bărbată,« Te-a înjurat, în dos, … Citește mai mult
Alcătruire de cuvinte românești,Îți văd prin veacuri inedita bogăție.Întinerind, pe zi ce-mbătrânești,O, grai din viitor, mărire ție!Din aurora, magic te-arătai,Ai preschimbat bordeiele-n palate.Te văd cum gloriosul drum ți-l tai,În falduri de sonorități catifelate.Carpatul ți-a fost leagăn și amvon,Recolte minunate, îți destina.Vestigiul dac și farmecul slavon,Înfipte-n armătura ta latină.Călugărul elin și vajnicul cazac,Stambulul și Parisul te-altoiră.Supreme … Citește mai mult
Plecarea ta mi-a fost o sfâșiere…Știu bine că durerile se curmă…Nici cel dintâi nu sunt, nici cel din urmă,Cenușa vremii ninge mângâiere.Din tot ce-a fost nu mai rămâne urmă…Un cântec stins pe valuri… o părere…O umbră jucăușă care piereÎn colbul zării… Nimeni nu-l mai scurmă!N-am fost nici eu, nici tu n-ai fost de vină…Dacă te-ai … Citește mai mult
Când văd pe maidane copiii zvârlindCu grele buhoaie în rontul de bile,Sau alţii, ochind în arşice cu ichiuri de plumb,Sau alţii, cercându-şi norocul la groapa cu nuci.Când văd pe maidane copiii zburdând,Sărind şi ţipând sau râzând ca nebunii,Mă prinde-o tristeţe adâncă şi-o milăDe cel care-am fost altădată – copilul.Mă văd printre dânşii sfios, visător,Cercându-mi zadarnic … Citește mai mult
Și noaptea doarme liniștităȘi n-o trezește un ecouGhețarii albi, în auroraSunt galbeni ca un aur nou.Ca niște clopote de aurRăsună lung, răsună grav,Și cântă imnurile vieții,În ochii tristului bolnav.Și pe când clopotele viețiiVibrează-n sufletul sonor,Fecioarele cu mâini de cearăSe roagă palide – și mor…
Sunt drumuri albe, luminate,Şi verzi coline-n calea ta,Te cheamă vii înciorchinate,Fântâni de-azur.. Nu le-asculta!.Pe drumul drept, mergi înainte –Aruncă-ţi umbra-n asfinţit ;Sub paşi ai lespezi de morminte,Colea un templu mistuit.Nu te opri! Nu vezi ghirlandaDe trandafiri şerpuitori?Trecutul şi-a primit ofrandaŞi pe ruine cântă flori..Spre piscul îndrumării taleTe du, ferit de amăgiri ;De ţi s-a pus … Citește mai mult
Bătrânele oxigenateCu gura plină de metalSlujeau de mult, orizontalÎn temple zilnic profanate.Acuma, cu pensionari,Mai joacă poker prin familii:Lolotte, Clare și Emilii,Lucind prin timpii seculari.Locotenenți din depărtări,Lipsiți de șapte ani de-acasă,Respectuos le plimbă, ca săÎnvețe bunele purtări.Cu gura plină de metalBătrânele oxigenateLe spun de frumuseți fanateȘi fete moarte la spital.
Acum când pleci și când melancoliaSe lasă grea, mai grea ca o durere,Înconjurat de umbră și tăcere,Uitat de toți, aș vrea să-mi uit solia. O, trecătoare vise efemere,V-am cunoscut de mult zădărnicia;Statornică-i doar nestatornicia,Iubirea? Jurămintele? Himere!. Aleargă trenul, crească depărtarea,Vor trece anii, va veni uitareaȘi liniștea care împacă toate. Te du spre fericitele-ți destine!Când primăvara … Citește mai mult
Cu morile de vânt, cu DulcineeaLuptând, iubit, cumplit, dar fără ură.Apoteoză anii mei trecură,Îmi știe universul epopeea.Cu zâmbetul pe frunte și pe gură,Am adorat, am preamărit femeia.O, tu, ce mi-ai rămas o viață, feeria,Înseninează trista mea figură!Am ocrotit orfanul și lăuza,Și dacă o nălucă-mi fuse muzaȘi Rozinanta mea de-a fost mârțoagă,Răspundeți voi, ce-n glume și … Citește mai mult