Stefan Augustin Doinaş

Psalmul LXXIII

Sunt prada unei boli ce nu mă lasă / nici să trăiesc şi nici să … →

Loc – nu mai e nicăieri pe pământ. / Numai cei ce confiscă prin faptă, … →

De două mii de ani – cum e firesc – / e tot mai mare … →

Tu, cel ce ca Ulise vii acasă, / ajuns în prag, privește-o clipă-n sus: / … →

Uși ce conduc spre alte uși – părinții / scârțâie din țâțâni, iar vântul mută … →

Lucrurile prea convingătoare stau / ca-mpietrite: totul le sperie. O / linişte se-ncoronează-n arborii / … →

Da, da, / Adevărat, / A venit zicătoarea și mi-a zis / „Dă-mi repede un … →

Pornit din satul unde se născuse, / ajunse iar în satul său; călare / ieși … →

Se ține cineva de umbra mea, / de umbra umbrei mele, de o umbră / … →

Fructele din tablou sunt un adio. / (Pe masă, copiile lor zbârcite / agită-n vânt … →