Versuri corectate și adnotate
Tot nori deasupra ei, trec nori și nori…Pășesc precum pășiră peregrinii,Cruce le fac trei degete-ale mâinii,Iar ei prin colb de veac doar trecători.Îi întâlnesc tot zilele-n arsuriCu-albastrele cămașe descheiate,Pe-alături romanițe legănateAlbesc în zvonul verii în călduri.Pădurile cu umbre-i cheamă vii…Cum țarii îndrăgiseră palateAșa iubesc eu căile uitateȘi-a veșniciei ochii azurii.O târlă putrezită întâlnesc,Când un cătun … Citește mai mult
În casă și-n însingurare,Și-n mici lucrări întreg mă-mpac –Îmi scapătă-n fereastră SoarePe pânză jilavă din lac.Câtă trăire! În cămașăÎmi suflă vântul tot mai viu,E-o romaniță-așa gingașăÎn șoapta prundului târziu.Limpezi sunt anii duși ai viețiiDe parcă lebede din zăriPe ape vii și pe fânețeNe vin ninsori din depărtări.Și iar în dalba-nsingurareModestele lucrări îmi tac:Îmi scapătă-n fereastră … Citește mai mult
De toate-s arhimulțămit!Mănânc pe burtă tologitCoaptele afine cu poftă!Sperii șopârle de pe ciotApoi întins pe spate potS-ascult și vaiete, și ofturiA păsării de baltă. Și-nCer dintre frasin și un pinSă văd tristețea necurmatăA norilor ca gând tihnit,Jos râul e neliniștitCa simț din bucuria mată..Iubesc pădurea toamnei plin:Deasupra cerul e seninȘi aș dori de-a mă prefaceÎn … Citește mai mult
Pe sub geamuri vântu-și curge tihna-n vise,Iar după grădină-n câmpul amurgindPrepelițe strigă, stele-s doar aprinseȘi în piedici caii tineri nechezând.La tabun cu frâul mă voi duce moaleCalul cel mai aprig am să mi-l aținȘi peste otavă zăngănind zăbaleM-a purta mânzocul în satul vecin.S-au dat de copite-n lături romanițe,Tresărinde sălcii roua și-au stropit –Melodie-mi este glasul … Citește mai mult
E minunat pământul deșteptat –Ca-n râu eu sar în dimineața vieCu aurul din zare înălțatCăzut ușor pe apa argintie.Pe drum încet, molatec rătăcescÎncă pitite-s umbre în dumbravă,Iar roua-n curcubeu dumnezeiescPe ierburi strălucește-așa suavă!Ce bine e! Aici nu s-a cosit!Se auresc drăguțe romanițeÎn așa zori tot omu-i înfloritȘi eu sunt plin de neobișnuințe.Umbra mea zboară peste … Citește mai mult
Am uitat ce înseamnă iubire.Și-n a lunii pălinde lumineCum vărsam juruințe-n vorbireCă mă-nnegur și azi de rușine.Și o dată-n ungher fiind prins euDe-urâciunea ce-mi sta la răscruceEu stingher voi țipa printre viseM-oi trezi și-oi pleca, și m-oi duce..Ușa noaptea târziu s-a deschideȘi va fi doar o clipă amarăCând iubire, căldură dorind euMă voi prinde de … Citește mai mult
În ochii izbelor adunăÎn purpur seara timpii săi,Clopote dangăte răsunăPe câmpurile-n clopoței.Zvonul de-ogradă și de vamăÎn orice geam, de lumea-n jurAud în clopote de-aramăȘi-n clopoțeii de azur.Ca clopoțel în suflet iarăSpre bucuria de seninBiserici cum zvonesc în țarăSună poieni nu mai puțin.
Înalț movila, -n iarba ei m-aplecDin jos încoace cu vechimi adie,Imagini de căderi și de urgieAievea-n ochii mei acum se trec.Malu-nstelat cu gol întunecosȘiruri de aripi ce te trec, Rusie,Al lui Batu smolitul chip ososLe-acoperă cu sânge-n bogăție.Rusie, cu durere în priviriVăd bătălii și vremi îndurerate,Moliftele-n păduri și mănăstiri..Eu îți iubesc trecutul tău cu toate!.Iubesc … Citește mai mult
Când se trezesc pădurile de piniȘi trece prin copaci arzânda zareIar umbre împreună cu luminiAleargă de pe râu în hudicioare. Râzând când întâlnesc la gardul strâmbZorii de zi copiii și bătrâniiM-oi ridica cu duhu-ntreg pe dâmbSă am în jur privirile luminii. Printre copaci căsuțe se străvăd,Caii pe lunci – ce dor mi-a fost odată!Această frumusețe … Citește mai mult
Stejar înalt și apele adânciȘi umbre-n jur vor tihna să presareE-o liniște de crezi că pe aiciNatura n-a simțit o frământare.E-o liniște de parcă nici un cazDe tunet n-au știut acoperișuriȘi nu va tremura vântul la iaz,Iar paiele nu vor foșni-n tufișuri.Doar rareori mai strigă un cristei..Eu m-am întors – trecutul nu se-ntoarce.Totul se trece … Citește mai mult