Jorge Luis Borges – Pagina 11

Acela

O, zile închinate inutilei / dorințe de-a uita biografia / unui poet mărunt din emisfera … →

Nu ți-am redobândit apropierea, patria mea, dar pot să-ți privesc stelele. Mi le dezvăluie cerul … →

Chiar în clipa aceea bărbatul și-a spus: / Ce n-aș da pe fericirea / de-a … →

Sunt singurul om de pe pământ, și poate că om și pământ nu există. / … →

Într-un șipet e un pumnal. / A fost lucrat la Toledo, la sfârșitul veacului trecut; … →

Păgân? Evreu? Un simplu păcătos / Al cărui chip în timp s-a-ncețoșat; / Din grea … →

Rădăcina limbii este irațională și are un caracter magic. Danezul care articula numele lui Thor … →

Mai înainte de-a suna grăbita sonerie / de-a se deschide ușa și de-a intra tu, … →

Un om ce-și îngrijește grădina, așa cum dorea Voltaire. / Cel care mulțumește pentru că … →

Curțile interioare și vechea lor certitudine, / curțile înălțate / pe pământ și în cer. … →