Jorge Luis Borges – Pagina 12

Martorul

Din visul lui îl vede pe uriașul / din visul în Bretania visat. / De … →

Nu știe nimeni, nici măcar oglinda / că amare lacrimi omenești vărsat-a. / Nu poate … →

Un om întemnițat și fermecat, / un om osândit să fie șarpele / care păzește … →

În cel dintâi din versurile-agile / – Şi mulţi sunt hexametrii de aramă! – / … →

În amurgul de aur / ori într-o atmosferă senină al cărei simbol / ar putea … →

Mă-nchide-un vis în hău de mări pustii / Şi-n dangăte de clopot mă trezesc / … →

Rătăcitor pe plaje-nșelătoare, / când un spăimos balaur, când un zeu, / nu știe ce-i … →

Părea că nu mai știu că străbunii lor veniseră pe mare, că / nu mai … →

Nu trebuie să riște marmura temerară / guralive transgresiuni spre atotputernicia uitării, / enumerând dezlânat … →

Anii i-au lăsat câteva cuvinte în limba guarani, pe care știe / să le folosească … →