Versuri corectate și adnotate
Sub flori de mărCe mi se scutură în părSe umple sufletul de soare;Pe orice frunți suferitoare,Oh! ningeți, albe flori de măr.Sub liliacSunt păsări dulci ce nu mai tac,Concert de voci mângâietoareSărmani cu inimi gemătoare,Uitați, dormiți sub liliac.Pe sub caisDin aripi bate albul visDe-o inocență răpitoare:Amanti cu inimi arzătoare,E fericirea sub cais.Sub nucul latTe afli însă … Citește mai mult
Rondelul morii.Șoptiri și cântece vrăjiteO-mpăciuire torc sub plute,Ca flaute și alăuteLa șocul morii parasite.Amărăciunile trăiteÎn stinse zări rămân pierdute.Șoptiri și cântece vrăjiteO-mpăciuire torc sub plute.Mucegairile-nverziteÎmbracă jgheaburile muteCu florile lor ne-ntrecute,Iar peste apele-adormite,Șoptiri și cântece vrăjite.
În Kars, sub cer cu fund de aur,Pe când e soarele-n apus,Încolăcit ca un balaurPe după deal aproape dus;S-arată-n galbenul ce scade,Topindu-şi faţa în azur,O minaretă cu arcadeCe predomneşte împrejur.O vezi cu alba-i siluetă,Ca o fantasmă sub iaşmac,Ce-ascunde forma ei cochetăŞi nişte ochi ce nu mai tac.În micul ei pridvor de scânduriApar doi hogi în … Citește mai mult
Voi, care vă veți naște de-aci-ntr-un veac sau doi,Voind s-aveți știința de cine-am fost și noi,Luând spre deslușire istoria, — îndatăSimțirea noastră-ntreagă, de fală îmbătată,Strigă-vă: „Că străbunii să fim de glorioși,Pe când am fost cu toții mișei sau ticăloși.“Mai mult decât minciuna nimica nu răpuneE aspru adevărul, dar trebuie a-l spune:Da, țara noastră toată, din … Citește mai mult
De-aş şti că lacrimile meleS-ar preschimba-n mărgăritare,Din ele ca să-ţi fac avere,Le-aş plânge fără de-ncetare.De-aş şti că sângele din mineS-ar preschimba în râu de aur,Arterele mi le-aş deschideSă-ţi fac din ele un tezaur.
Vasul e de aur virgin scânteiat cu plăci de nacru,Încrustat cu pietre scumpe, zvelt, dar trainic ca un bronz;Şi, cuprindă ambrozie sau poşircă de vin acru,Dea beţia dezmăţării sau extazul unui bonz,Vasul e de aur virgin, sculptural, sublim şi sacru.Floare-aproape nereală se înalţă hieratic,O splendoare ca de soare răspândeşte împrejur,Magistral şi rece vecinic, deşi viu … Citește mai mult
Un arbor când puternic spre domele-nstelateÎnalță-ale lui ramuri de frunze încărcate,Făcând la ceilalți arbori o umbră-omorâtoare,Pe când, prin rădăcine mereu cuceritoare,Păstrează-n stăpânire tot locul apucat,Așa încât lăstarii de-abia găsesc la soareUn loc să-și mai înfigă plăpândele picioare,A meritat securea și trebuie tăiat!
De ce ca norii cei de iarnăCe vin pe câmpuri ca s-aştearnăLungi strate de zăpadă,Se strâng pe unele frunţi juneNori viforoşi, sumbre furtuneCe se-mbulzesc grămadă?. Ori nu mai este-n ceruri soare,Şi-n lume viaţă râzătoareMisteruri şi amoruri?Ce patime-i însufleţeşte?Vrun vis nebun îi urmăreşteCu vecinicile-i doruri?. De sunt nebuni, voiesc să-i apăr,Că-n ochi au fulgere ce scapăr’Schântei … Citește mai mult
Te înțeleg, o! Țepeș-vodă,Țepeș-vodă mare domn,Ș-aș voi să te văd astăziDeșteptându-te din somn!Simt în mine câteodatăO mânie ca s-a ta,Și de-ar fi ca să-ți iau locul,Țepeș, eu te-aș imita!Visurile tale sumbrePentru mine nu sunt noiȚepeș, Țepeș, lasă-ți groapa,Să mai vii și printre noi!
La țărm, corabia oprităE ninsă de zăpada luniiȘi marea tace odihnită,De biciuirile furtunii.Catarg și pânze argintateAbia ușor sunt legănateMagia nopții este sfântăVerzuiele unde dormitează.Novicii râd – Cârmaciul oftează,Matrozii melancolic cântă.Orașul întreg scânteiazăCu felinarele aprinseMuzicile vesel vibrează,Curse priveghează-ntinse.Novicii în port se coboară,Spre râs și petrecere zboară;Răscoala etății-i frământăSafire pe ceruri lăcrămează.Din cap mișcând, cârmaciul oftează,Matrozii melancolic … Citește mai mult