Uita-vor? Nu-i groaznic cuvântul.
De-o sută de ori m-au uitat.
De-o sută de ori în mormântul
În care-s și azi poate-am stat,
Iar Muza, și surdă și oarbă,
Sămânță-n pământ putrezi.
Ca-n loc de cenușe, din iarbă
Ca Fenix să-nvie-ntr-o zi.
1958
Sensul versurilor
The poem reflects on the inevitability of being forgotten and the pain associated with it. However, it also expresses a hope for resurrection and artistic revival, symbolized by the phoenix rising from ashes. The muse, though seemingly unresponsive, holds the potential for future creation.
