Versuri corectate și adnotate
Uita-vor? Nu-i groaznic cuvântul.De-o sută de ori m-au uitat.De-o sută de ori în mormântulÎn care-s și azi poate-am stat,Iar Muza, și surdă și oarbă,Sămânță-n pământ putrezi.Ca-n loc de cenușe, din iarbăCa Fenix să-nvie-ntr-o zi.1958
Ca merele dulci care se rostescLa capătul buzei –Capătul îndepărtat al bustului –Legănat de partea ta stângă.Uitat, deci tu.Nu, uitat, uitat,Frânt (până acum).
Speranțele se tulburăsub agonia plecaților din noi,nu mai sunt semnen-au rămas simboluridecât sub dalta unui cioclu.Speranțe scurse-n catacombemucegăiesc caloteleprinse-n negre amintiri uitateși de semne și de cioclii.Unde-a rămas pământul și pădureaîn care s-a-ncrustat călcâiul și venireailuziilor dintre albe tâmpleexilate-n catacombe de calote?Uitarea nu-i decât părereaunui simbol de-a fi fost semnprintre pierduți.Frate, tu mi-ai furat coloana … Citește mai mult