Unde-o fi trandafirul care-n mâna ta
împarte din belșug, fără să știe, tainicele-i daruri?
Nu de culoare-i vorba, fiindcă floarea-i oarbă,
nici de mireasma cu bun miros ce nu dispare,
nici de greutatea unei petale.
Toate acestea
sunt doar ecouri palide, pierdute.
Adevăratul trandafir e undeva departe.
Poate fi un stâlp sau o bătălie
sau un firmament de îngeri sau o lume
nesfârșită, tainică și necesară,
sau o planetă de argint pe un alt cer
sau un teribil arhetip ce nu apare
în chip de trandafir.
Sensul versurilor
The poem explores the idea that the true essence of a rose transcends its physical form. It suggests that the rose is a symbol for something greater, perhaps an abstract concept or a hidden reality, far beyond our immediate perception.