Versuri corectate și adnotate
Tu ești obiectul,ideea ce-l înfrumusețează,conceptul care-l ucide.Ești răspunzătoarede fularul acesta galben,ca de o crimă pe pragul unei grădini bătrâne.Când tu numeștiazurul, marea, ciclonul,le împiedici să fie libere.Cuvintele tale,arsuri de fier roșu pe umărul neantului.Tu denaturezi,înțelegând prea mult.
Noapte cu lună-mpătrităși un singur copac,cu o singură umbrăși o singură pasăre.În carnea mea cauturmele buzelor tale.Izvorul sărută vântulneatingându-l.Port acel Nu ce mi l-ai datîn palma mâinii,ca pe o lămâie de cearăaproape albă.Noapte cu lună-mpătrităși un singur copac.În vârful unui aciubirea mea învârtindu-se.
Când ai să treci pe la mine, urâto?Uneori timpu-i cât o iubire…Arbori de lavăBerbeci de tingireși, ca un fular, norul la gât.Lasă,c-o să fie vreme destulă, destulăși să murimși să-nviem.Orice poeme-o mumie frumoasă.
Nu te poți rupe în două, ci numai în trei,nu ocolirea, ci ruptura închideTriunghiul, vă zic dragii mei,e izbăvirea unei oglinde.Astfel se termină viața meavăzută cu ochiisteaua și calul, glonțul și peștele,iarba încă nepăscută.
Dacă mă-mbrac în păun,tu te îmbraci într-un cangur;dacă mă-nchid în triunghi,tu te-nchizi într-un ou;dacă mă cațăr pe apă,tu te cațări pe oglinzi –toate gesturile noastrefac parte din sistemul solar.
Cărămizile casei noastre sunt din fum.Se vede un flaut suspendat.Patul cântă singur.De trei ori să fii lăudat, fum,pentru tine știu că există un vârf de urcat.Nimicul lucește în mijlocul casei.Țin în gură un diamant.Printre obiecte vii psalmodiezcu pas amețitor de coribant.Nimeni nu poate opri procesiuneade oameni travestiți în crini.Se vede casa noastră de fumși toți … Citește mai mult
Glossă.Privește savantCu inima beatăDe iubireNatura-i statică.Amorul renaște,Cu focul de vară,Cu diamanteDe iarnă.Metempsihoză,Metamorfoză,Și câte încă.La revedere,Sau la adio.Privește savant.Dacă nu-iCu cine vorbi,Se scrie.
Feude.RozGalbenAlbVerdeCenușiuCovoarePeisaje din zări:Împăratul alb,Împăratul negru,Bogății graseÎntr-un ascuns departe,UtopiiMiragiiDupă urbane ziduri:Făuriri mintale.
Economic slab,apocaliptic tare.Cuvântul își acordăun timp de liniște. Vroiasă repicteze zgomotul vacarmuluicare bloca fondul și forma,dar amenințările nu erau atâtde negre cât forma.Nu s-a putut găsi în concluzienici un răspuns tăcerii fără fond,nici un viitor actde vacarm fără formă.Declarația sa elipticădin această seară:n-a scos nici un cuvânt.
PiatraPiatra din aer pe care o urmărescOchiul tău e la fel de orb ca ea.Am fostmâiniam împachetat vidul întunericului, am găsitcuvântul care aduce varafloare.Floare – cuvântul unui orbochii noștriiprivesccătre apă.CreșteInima zidită peste inimă zidităadaugă petale.Încă un cuvânt ca acesta și ciocanelese vor balansa deasupra crăpăturilor pământului.